{"id":4993,"date":"2024-01-29T11:25:55","date_gmt":"2024-01-29T10:25:55","guid":{"rendered":"https:\/\/schizophrenia.life\/public\/?page_id=4993"},"modified":"2026-01-07T10:10:00","modified_gmt":"2026-01-07T09:10:00","slug":"schizophrenia-management-in-the-aftermath-ofthe-covid-19-pandemic","status":"publish","type":"page","link":"https:\/\/schizophrenialife.ro\/public\/schizophrenia-management-in-the-aftermath-ofthe-covid-19-pandemic\/","title":{"rendered":"Managementul schizofreniei \u00een perioada de dup\u0103 pandemia &#8211; COVID-19"},"content":{"rendered":"\n<div class=\"wp-block-rea-inpage-nav-rea-inpage-nav-block rea-inpage-nav-block front has-margin\"><div class=\"rea-inpage-nav-block__image\" style=\"background-image: url(https:\/\/schizophrenia.life\/public\/wp-content\/uploads\/2019\/03\/wooden.png)\"><img decoding=\"async\" class=\"inpage-nav-background\" alt=\"\" src=\"https:\/\/schizophrenia.life\/public\/wp-content\/uploads\/2019\/03\/wooden.png\"><\/div><div class=\"rea-inpage-nav-block__content\"><div class=\"rea-inpage-nav-block__content--wrapper\"><div class=\"text-wrapper\"><h2 class=\"inpage-nav-title\">Managementul schizofreniei \u00een perioada de dup\u0103 pandemia &#8211; COVID-19<\/h2><ul class=\"inpage-nav-list\"><\/ul><\/div><div class=\"section-nav\"><h4 class=\"section-nav--title\">\u00cen aceast\u0103 sec\u021biune<\/h4><div class=\"section-nav--nav-items js-inpage-nav-items\"><\/div><\/div><\/div><\/div><\/div>\n\n\n\n<div class=\"wp-block-rea-title-rea-title-block rea-title-block front\"><div class=\"rea-title-block__content\"><h3 data-short=\"\" id=\"o-scurt-istorie-a-pandemiei\" class=\"content-title \">O scurt\u0103 istorie a pandemiei<\/h3><h4 class=\"content-subtitle rea-hidden\"><\/h4><\/div><\/div>\n\n\n\n<div class=\"wp-block-rea-paragraph-rea-paragraph-block rea-paragraph-block front\"><div class=\"rea-paragraph-block__content\"><p class=\"content-text\">La sf\u00e2r\u0219itul lunii <strong>DECEMBRIE 2019<\/strong>, Organiza\u021bia Mondial\u0103 a S\u0103n\u0103t\u0103\u021bii a fost alertat\u0103 de autorit\u0103\u021bile chineze cu privire la un num\u0103r considerabil de cazuri de pneumonie cu o cauz\u0103 nedeterminat\u0103 \u00een ora\u0219ul Wuhan, provincia Hubei, China. Pe <strong>5 IANUARIE 2020<\/strong>, cauza acestei boli misterioase a fost identificat\u0103 ca fiind o nou\u0103 tulpin\u0103 de coronavirus. \u00cen s\u0103pt\u0103m\u00e2nile urm\u0103toare, virusul s-a r\u0103sp\u00e2ndit \u00eentr-un num\u0103r tot mai mare de \u021b\u0103ri din \u00eentreaga lume.<br>Pe 11 FEBRUARIE 2020, virusul a fost denumit \u201esindrom respirator acut sever coronavirus 2\u201d (SARS-CoV-2), iar boala pe care o produce a fost numit\u0103 \u201eboala coronavirus 2019\u201d (COVID-19).<br>Pe 11 MARTIE 2020, Organiza\u021bia Mondial\u0103 a S\u0103n\u0103t\u0103\u021bii a declarat focarul de COVID-19 drept o pandemie global\u0103.<br>Cele mai semnificative aspecte ale pandemiei actuale ar putea fi l\u0103sate \u00een urm\u0103 \u00een ceea ce prive\u0219te impactul asupra s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii popula\u021biei \u0219i restric\u021biile sociale. Perioada de tranzi\u021bie ar putea reprezenta o provocare major\u0103 pentru pacien\u021bii cu boli cronice preexistente, inclusiv pentru cei care sufer\u0103 de afec\u021biuni mintale.<br><\/p><\/div><\/div>\n\n\n\n<div class=\"wp-block-rea-separator-rea-separator-block rea-separator-block front\"><div class=\"rea-separator-block__content\"><hr class=\"rea-separator-block__separator\"><\/div><\/div>\n\n\n\n<div class=\"wp-block-rea-title-rea-title-block rea-title-block front\"><div class=\"rea-title-block__content\"><h3 id=\"impactul-covid19\" class=\"content-title \">Impactul COVID-19<\/h3><h4 class=\"content-subtitle rea-hidden\"><\/h4><\/div><\/div>\n\n\n\n<div class=\"wp-block-rea-illustration-rea-illustration-block rea-illustration-block front\"><img class=\"illustration-bg\" alt=\"\"><div class=\"rea-illustration-block__content\"><div class=\"rea-illustration-block__image image-wrapper\"><a href=\"\" rel=\"noopener noreferrer\" target=\"_blank\" class=\"is-blocked\"><img decoding=\"async\" class=\"illustration left\" alt=\"\" src=\"https:\/\/schizophrenialife.ro\/public\/wp-content\/uploads\/2024\/01\/The-impact-of-covid.jpg\" style=\"max-width: 52%\"><img decoding=\"async\" class=\"rea-mobile illustration-mobile\" alt=\"\" src=\"https:\/\/schizophrenialife.ro\/public\/wp-content\/uploads\/2024\/01\/The-impact-of-covid.jpg\"><\/a><\/div><p class=\"rea-site__caption caption-text align-left\"><\/p><\/div><\/div>\n\n\n\n<div class=\"wp-block-rea-paragraph-rea-paragraph-block rea-paragraph-block front\"><div class=\"rea-paragraph-block__content\"><p class=\"content-text\">Pandemia a AFECTAT NEGATIV VIE\u021aILE A SUTE DE MILIOANE DE OAMENI \u0219i a avut un efect devastator asupra multor aspecte ale vie\u021bii noastre, inclusiv economia, ocuparea for\u021bei de munc\u0103, educa\u021bia, mobilitatea \u0219i tradi\u021biile familiale. \u00cen majoritatea \u021b\u0103rilor, a dus sistemele de s\u0103n\u0103tate la limit\u0103 \u0219i a generat crize sociale, economice \u0219i politice de lung\u0103 durat\u0103. De asemenea, a schimbat modul \u00een care lucr\u0103m \u0219i interac\u021bion\u0103m cu ceilal\u021bi. Dar, mai important, aspecte precum riscul de a intra \u00een contact \u0219i de a contracta COVID-19, regulile impuse pentru reducerea r\u0103sp\u00e2ndirii virusului \u2013 cum ar fi respectarea carantinei, distan\u021barea social\u0103 \u0219i autoizolarea \u2013 au generat un nivel crescut de stres societal, afect\u00e2nd s\u0103n\u0103tatea noastr\u0103 mintal\u0103.<br>Pe parcursul pandemiei, num\u0103rul adul\u021bilor care au raportat simptome de anxietate \u0219i depresie \u00een SUA a crescut semnificativ, aceast\u0103 cifr\u0103 s\u0103rind de la 1 la 4 din 10 adul\u021bi comparativ cu perioada de dinaintea izbucnirii pandemiei. De asemenea, mul\u021bi adul\u021bi au raportat EFECTE ADVERSE CARE \u0218I-AU PUS AMPRENTA ASUPRA ST\u0102RII LOR DE BINE MENTALE \u0218I FIZICE, inclusiv perturbarea tiparelor de somn \u0219i alimenta\u021bie. Ace\u0219tia au men\u021bionat, de asemenea, consumul excesiv de alcool \u0219i droguri, al\u0103turi de agravarea unor afec\u021biuni cronice cauzate de stresul \u0219i anxiet\u0103\u021bile generate de pandemie. <br>Coronavirusul a avut un impact major asupra dinamicii familiale. Carantina \u0219i munca de acas\u0103 au dus la cre\u0219terea tensiunilor interpersonale \u00een locuin\u021bele supraaglomerate. Conflictele preexistente sau interac\u021biunile dificile s-au intensificat, deoarece membrii familiei au avut mai pu\u021bine spa\u021bii pentru a se retrage.<br>\u00a0<\/p><\/div><\/div>\n\n\n\n<div class=\"wp-block-rea-separator-rea-separator-block rea-separator-block front\"><div class=\"rea-separator-block__content\"><hr class=\"rea-separator-block__separator\"><\/div><\/div>\n\n\n\n<div class=\"wp-block-rea-title-rea-title-block rea-title-block front\"><div class=\"rea-title-block__content\"><h3 id=\"cum-a-afectat-coronavirus-oamenii-cu-schizofrenie-\" class=\"content-title \">Cum a afectat Coronavirus oamenii cu schizofrenie? <\/h3><h4 class=\"content-subtitle rea-hidden\"><\/h4><\/div><\/div>\n\n\n\n<div class=\"wp-block-rea-paragraph-rea-paragraph-block rea-paragraph-block front\"><div class=\"rea-paragraph-block__content\"><p class=\"content-text\">Pandemia de COVID-19 a rescris vie\u021bile persoanelor cu schizofrenie \u0219i ale celor care au grij\u0103 de ele. \u00cen plus, a generat PROVOC\u0102RI NOI pentru cei care deja se confruntau cu tulbur\u0103ri mintale.<br>\u00centr-un studiu care a evaluat impactul pandemiei asupra s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii mintale a persoanelor cu afec\u021biuni psihice, peste jum\u0103tate dintre participan\u021bi au raportat c\u0103 izolarea impus\u0103 de pandemie le-a \u00eenr\u0103ut\u0103\u021bit starea psihic\u0103. Principalii factori indica\u021bi drept cauze ale acestei deterior\u0103ri au fost:<\/p><\/div><\/div>\n\n\n\n<div class=\"wp-block-rea-illustration-rea-illustration-block rea-illustration-block front\"><img class=\"illustration-bg\" alt=\"\"><div class=\"rea-illustration-block__content\"><div class=\"rea-illustration-block__image image-wrapper\"><a href=\"\" rel=\"noopener noreferrer\" target=\"_blank\" class=\"is-blocked\"><img decoding=\"async\" class=\"illustration left\" alt=\"\" src=\"https:\/\/schizophrenialife.ro\/public\/wp-content\/uploads\/2025\/09\/Candid-Book-Ro-Cap-8-pg-208.jpg\" style=\"max-width: 80%\"><img decoding=\"async\" class=\"rea-mobile illustration-mobile\" alt=\"\" src=\"https:\/\/schizophrenialife.ro\/public\/wp-content\/uploads\/2025\/09\/Candid-Book-Ro-Cap-8-pg-208.jpg\"><\/a><\/div><p class=\"rea-site__caption caption-text align-left\"><\/p><\/div><\/div>\n\n\n\n<div class=\"wp-block-rea-paragraph-rea-paragraph-block rea-paragraph-block front\"><div class=\"rea-paragraph-block__content\"><p class=\"content-text\">Persoanele cu schizofrenie fac parte dintre cele mai vulnerabile categorii ale societ\u0103\u021bii, fiind adesea predispuse la lipsa ad\u0103postului, boli, consum de substan\u021be \u0219i statut socio-economic precar.  Ca urmare, persoanele cu schizofrenie prezint\u0103 mai mul\u021bi factori de risc care LE FAC MAI SUSCEPTIBILE LA COVID-19.<br>Prezen\u021ba altor boli (comorbidit\u0103\u021bi), de exemplu, este cunoscut\u0103 pentru A CRE\u0218TE RATELE MORTALIT\u0102\u021aII \u00ceN R\u00c2NDUL PERSOANELOR INFECTATE CU COVID-19. Peste 70% dintre persoanele cu schizofrenie sufer\u0103 de una sau mai multe comorbidit\u0103\u021bi, cum ar fi diabetul de tip 2, bolile respiratorii \u0219i afec\u021biunile cardiace. Din aceast\u0103 cauz\u0103, speran\u021ba medie de via\u021b\u0103 a unei persoane cu schizofrenie este cu 15 ANI MAI SCURT\u0102 comparativ cu o persoan\u0103 f\u0103r\u0103 aceast\u0103 tulburare.<br><br>Mai mult, \u00een cazul unei spitaliz\u0103ri din cauza unei afec\u021biuni respiratorii, ratele de internare \u00een sec\u021biile de terapie intensiv\u0103 sunt mai ridicate, dar \u0219i nevoia de ventila\u021bie mecanic\u0103 este mai mare. Riscul de insuficien\u021b\u0103 respiratorie \u0219i deces \u00een spital este crescut \u00een compara\u021bie cu al\u021bi pacien\u021bi. \u00cen ansamblu, majoritatea persoanelor cu schizofrenie apar\u021bin cel pu\u021bin unui grup de risc cunoscut \u0219i, dac\u0103 sunt spitalizate, au un risc crescut de evolu\u021bie clinic\u0103 sever\u0103 din cauza COVID-19. De fapt, PERSOANELE CU SCHIZOFRENIE AU DE DOU\u0102 ORI MAI MARE PROBABILITATEA DE A FI SPITALIZATE CU COVID-19 dec\u00e2t cele f\u0103r\u0103 aceast\u0103 tulburare \u0219i, conform unui studiu recent, au de trei ori mai mare riscul de deces din cauza virusului.<br>Acest risc crescut nu poate fi explicat doar prin prezen\u021ba bolilor cardiovasculare, diabetului sau fumatului, factori care, \u00een mod obi\u0219nuit, reduc speran\u021ba de via\u021b\u0103 a persoanelor cu schizofrenie.<\/p><\/div><\/div>\n\n\n\n<div class=\"wp-block-rea-paragraph-rea-paragraph-block rea-paragraph-block front\"><div class=\"rea-paragraph-block__content\"><p class=\"content-text\">Rezultatele studiului indic\u0103 faptul c\u0103 vulnerabilitatea persoanelor cu schizofrenie la infec\u021bii virale precum COVID-19 ar putea fi legat\u0103 de \u00eens\u0103\u0219i biologia acestei tulbur\u0103ri. Un posibil motiv pentru acest lucru ar putea fi dereglarea sistemului imunitar, care pare s\u0103 fie asociat\u0103 cu genetica schizofreniei.<br>Deteriorarea func\u021biei cognitive asociat\u0103 schizofreniei CRE\u0218TE, DE ASEMENEA, RISCUL DE INFEC\u021aIE. Persoanele cu schizofrenie POT AVEA MAI MARI DIFICULT\u0102\u021aI \u00ceN URMAREA RESTRIC\u021aIILOR, PROCEDURILOR DE CARANTIN\u0102 \u0218I PRACTICILOR ADECVATE DE IGIEN\u0102 dec\u00e2t popula\u021bia general\u0103. Judecata defectuoas\u0103 \u0219i \u00eengrijirea de sine insuficient\u0103, dou\u0103 caracteristici frecvente ale schizofreniei, ar putea interfera cu respectarea recomand\u0103rilor de s\u0103n\u0103tate, pun\u00e2nd astfel \u00een pericol at\u00e2t propria persoan\u0103, c\u00e2t \u0219i membrii familiei \u0219i cadrele medicale.<br><br>\u00cen plus, pandemia este posibil s\u0103 fi avut un efect indirect asupra persoanelor cu schizofrenie prin CRE\u0218TEREA RISCULUI DE REC\u0102DERE. \u00cen general, una dintre cele mai importante m\u0103suri pentru limitarea r\u0103sp\u00e2ndirii virusului este izolarea social\u0103, care poate provoca un stres emo\u021bional considerabil at\u00e2t persoanelor cu schizofrenie, c\u00e2t \u0219i \u00eengrijitorilor acestora. Stresul cauzat de pandemie, combinat cu accesibilitatea redus\u0103 la \u00eengrijirea comunitar\u0103 \u0219i posibilitatea unei complian\u021be reduse la medica\u021bie, ar putea spori riscul de rec\u0103dere. Schimb\u0103rile \u00een rutina zilnic\u0103, anxietatea generat\u0103 de izolarea prelungit\u0103, teama de a contracta boala sau pierdea unui membru al familiei din cauza COVID-19 ar putea, de asemenea, ac\u021biona ca TRIGGERI IMPORTAN\u021aI.<br><br>\u00cenc\u0103 nu \u0219tim cum efectele pe termen lung ale COVID-19 (a\u0219a-numitul \u201esindrom post-COVID\u201d) interfereaz\u0103 cu evolu\u021bia natural\u0103 a schizofreniei. Cu toate acestea, unele dintre aceste efecte, precum tulbur\u0103rile de somn, problemele de dispozi\u021bie \u0219i anxietate sau simptome similare tulbur\u0103rii de stres posttraumatic (PTSD), ar putea avea consecin\u021be negative majore \u0219i ar putea afecta calitatea vie\u021bii persoanei dragi.<br>Pandemia a schimbat, de asemenea, via\u021ba de zi cu zi a persoanelor cu schizofrenie, oferind \u201emuni\u021bie\u201d pentru delirurile lor. Una dintre caracteristicile schizofreniei este c\u0103 \u00eentotdeauna caut\u0103 noi \u021binte, noi informa\u021bii care pot deveni subiectul delirurilor. De obicei, acestea pot fi orice, de la politica actual\u0103 la apari\u021biile de OZN-uri. \u00cenc\u0103 de la \u00eenceputul anului 2020, noul coronavirus \u0219i pandemia COVID-19 au devenit cel mai discutat subiect \u00een mass-media \u0219i \u00een conversa\u021biile din \u00eentreaga lume.<br><\/p><\/div><\/div>\n\n\n\n<div class=\"wp-block-rea-illustration-rea-illustration-block rea-illustration-block front\"><img class=\"illustration-bg\" alt=\"\"><div class=\"rea-illustration-block__content\"><div class=\"rea-illustration-block__image image-wrapper\"><a href=\"\" rel=\"noopener noreferrer\" target=\"_blank\" class=\"is-blocked\"><img decoding=\"async\" class=\"illustration left\" alt=\"\" src=\"https:\/\/schizophrenialife.ro\/public\/wp-content\/uploads\/2024\/01\/The-impact-of-covid-2.jpg\" style=\"max-width: 52%\"><img decoding=\"async\" class=\"rea-mobile illustration-mobile\" alt=\"\" src=\"https:\/\/schizophrenialife.ro\/public\/wp-content\/uploads\/2024\/01\/The-impact-of-covid-2.jpg\"><\/a><\/div><p class=\"rea-site__caption caption-text align-left\"><\/p><\/div><\/div>\n\n\n\n<div class=\"wp-block-rea-paragraph-rea-paragraph-block rea-paragraph-block front\"><div class=\"rea-paragraph-block__content\"><p class=\"content-text\">Numeroasele necunoscute legate de virus \u0219i de boala pe care o provoac\u0103 au dus la O STARE DE INCERTITUDINE CHIAR \u0218I \u00ceN R\u00c2NDUL POPULA\u021aIEI S\u0102N\u0102TOASE; persoanele cu schizofrenie sunt \u0219i mai sensibile la aceste aspecte.<br>Astfel, pentru persoanele cu schizofrenie, orice informa\u021bie legat\u0103 de COVID-19, de la restric\u021bii p\u00e2n\u0103 la probleme politice, are poten\u021bialul nu doar de a DECLAN\u0218A DELIRURI, ci \u0219i de a influen\u021ba ATITUDINEA LOR FA\u021a\u0102 DE M\u0102SURILE DE SIGURAN\u021a\u0102, TRATAMENT \u0218I VACCINARE.<br><br>Ca \u00eengrijitor, ai un rol extrem de important \u00een gestionarea acestor situa\u021bii delicate, deoarece e\u0219ti singura persoan\u0103 care poate aborda problemele legate de interpret\u0103rile eronate ale \u0219tirilor despre COVID-19 \u0219i de posibila lips\u0103 de con\u0219tientizare a persoanei dragi cu privire la problemele de s\u0103n\u0103tate legate de COVID-19 sau la strategiile de preven\u021bie \u0219i tratament. Una dintre cele mai importante probleme \u00een acest sens este prezen\u021ba pe scar\u0103 larg\u0103 a INFORMA\u021aIILOR FALSE \u0218I A TEORIILOR CONSPIRA\u021aIONISTE despre aproape fiecare aspect al pandemiei, de la originea virusului p\u00e2n\u0103 la eficien\u021ba m\u0103\u0219tilor de protec\u021bie \u0219i siguran\u021ba vaccinurilor.<br><br>Fiind leg\u0103tura dintre persoana drag\u0103 \u0219i lumea exterioar\u0103, e\u0219ti cel care o poate proteja de efectele nocive ale dezinform\u0103rii despre COVID-19, care pot duce la agravarea simptomelor sau chiar la rec\u0103dere. Cele mai actualizate informa\u021bii pot fi g\u0103site pe site-ul Centrului European de Prevenire \u0219i Control al Bolilor, precum \u0219i pe site-urile ministerelor na\u021bionale ale s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii, departamentelor na\u021bionale de s\u0103n\u0103tate public\u0103 \u0219i grupurilor na\u021bionale de lucru pentru coronavirus.<\/p><\/div><\/div>\n\n\n\n<div class=\"wp-block-rea-separator-rea-separator-block rea-separator-block front\"><div class=\"rea-separator-block__content\"><hr class=\"rea-separator-block__separator\"><\/div><\/div>\n\n\n\n<div class=\"wp-block-rea-title-rea-title-block rea-title-block front\"><div class=\"rea-title-block__content\"><h3 id=\"strongstrongncetarea-msurilor-de-prevenire-a-covid19-un-ghid-despre-cum-s-ai-grij-de-tine-i-de-o-persoan-care-sufer-de-o-boal-mintalstrongstrong\" class=\"content-title \"><strong><strong>\u00cencetarea m\u0103surilor de prevenire a Covid-19: un ghid despre cum s\u0103 ai grij\u0103 de tine \u0219i de o persoan\u0103 care sufer\u0103 de o boal\u0103 mintal\u0103.<\/strong><\/strong><\/h3><h4 class=\"content-subtitle rea-hidden\"><\/h4><\/div><\/div>\n\n\n\n<div class=\"wp-block-rea-paragraph-rea-paragraph-block rea-paragraph-block front\"><div class=\"rea-paragraph-block__content\"><p class=\"content-text\">De\u0219i m\u0103surile preventive \u00eempotriva COVID-19 au fost dificile la \u00eenceput, retragerea lor ar putea fi la fel de provocatoare. Chiar dac\u0103 societatea noastr\u0103 a revenit la modul de via\u021b\u0103 de dinaintea pandemiei, tu \u0219i persoana de care ai grij\u0103 S-AR PUTEA S\u0102 NU V\u0102 SIM\u021aI\u021aI PREG\u0102TI\u021aI s\u0103 reveni\u021bi la activit\u0103\u021bile pe care le f\u0103cea\u021bi \u00eenainte, precum vizionarea unui film la cinema, ie\u0219irea la un bar, participarea la grupuri mai mari de oameni sau folosirea transportului public.<br>Odat\u0103 cu ridicarea restric\u021biilor, tu \u0219i persoana drag\u0103 a\u021bi putea sim\u021bi o presiune suplimentar\u0103 de a participa la aceste activit\u0103\u021bi, acest fapt put\u00e2nd fi \u00eenso\u021bit de \u00eengrijorarea c\u0103 al\u021bii nu mai sunt obliga\u021bi legal s\u0103 intre \u00een autoizolare \u00een cazul \u00een care sunt bolnavi de COVID-19.<br><br>La fel cum g\u0103sirea unor modalit\u0103\u021bi de a face fa\u021b\u0103 pandemiei a necesitat timp, este la fel de probabil c\u0103 VA FI NEVOIE DE TIMP \u0219i de acum \u00eenainte pentru a ne obi\u0219nui \u0219i a reveni la stilul de via\u021b\u0103 obi\u0219nuit. \u00cencearc\u0103 s\u0103 nu fii prea aspru cu tine dac\u0103 observi c\u0103 \u00ee\u021bi ia mai mult timp dec\u00e2t te-ai a\u0219teptat sau dac\u0103 vezi c\u0103 al\u021bii sunt mai \u00eencrez\u0103tori \u0219i mai sociabili. PACIEN\u021aII CU AFEC\u021aIUNI MINTALE POT FI MAI SENSIBILI \u00ceN ACEAST\u0102 PERIOAD\u0102 DIFICIL\u0102.<br>Unele dintre urm\u0103toarele sugestii legate de s\u0103n\u0103tatea mintal\u0103, precum introducerea \u0219i men\u021binerea unei rutine, men\u021binerea unui stil de via\u021b\u0103 activ din punct de vedere social, alimenta\u021bia s\u0103n\u0103toas\u0103 \u0219i exerci\u021biile fizice, sunt la fel de relevante acum ca \u0219i la \u00eenceputul izol\u0103rii. De fapt, acestea ar putea fi \u0219i mai importante \u00een perioada urm\u0103toare, deoarece ne-am putea confrunta cu schimb\u0103ri semnificative.<\/p><\/div><\/div>\n\n\n\n<div class=\"wp-block-rea-separator-rea-separator-block rea-separator-block front\"><div class=\"rea-separator-block__content\"><hr class=\"rea-separator-block__separator\"><\/div><\/div>\n\n\n\n<div class=\"wp-block-rea-title-rea-title-block rea-title-block front\"><div class=\"rea-title-block__content\"><h3 id=\"frica-i-anxietatea\" class=\"content-title \">Frica \u0219i anxietatea<\/h3><h4 class=\"content-subtitle rea-hidden\"><\/h4><\/div><\/div>\n\n\n\n<div class=\"wp-block-rea-paragraph-rea-paragraph-block rea-paragraph-block front\"><div class=\"rea-paragraph-block__content\"><p class=\"content-text\">\u00cencetarea m\u0103surilor preventive \u00eempotriva COVID-19 ar putea duce la reac\u021bii emo\u021bionale comune, precum FRICA \u0218I ANXIETATEA. At\u00e2t tu, c\u00e2t \u0219i cei apropia\u021bi \u021bie a\u021bi putea sim\u021bi nesiguran\u021b\u0103 sau nepreg\u0103tire \u00een a renun\u021ba la mecanismele de adaptare dezvoltate \u00een timpul restric\u021biilor COVID-19, pe m\u0103sur\u0103 ce trece\u021bi de la mai multe perioade de izolare la relaxarea progresiv\u0103 \u0219i, \u00een final, la sf\u00e2r\u0219itul acestor m\u0103suri.<br>Acumularea \u0219i gestionarea emo\u021biilor este EXTREM DE IMPORTANT\u0102, \u00een loc s\u0103 le treci cu vederea sau s\u0103 le ignori. Toleran\u021ba la aceste temeri se poate cre\u0219te treptat, ceea ce va ajuta la dep\u0103\u0219irea lor.<br><\/p><\/div><\/div>\n\n\n\n<div class=\"wp-block-rea-illustration-rea-illustration-block rea-illustration-block front\"><img class=\"illustration-bg\" alt=\"\"><div class=\"rea-illustration-block__content\"><div class=\"rea-illustration-block__image image-wrapper\"><a href=\"\" rel=\"noopener noreferrer\" target=\"_blank\" class=\"is-blocked\"><img decoding=\"async\" class=\"illustration left\" alt=\"\" src=\"https:\/\/schizophrenialife.ro\/public\/wp-content\/uploads\/2025\/09\/Candid-Book-Ro-Cap-8-pg-216-217-scaled.jpg\" style=\"max-width: 80%\"><img decoding=\"async\" class=\"rea-mobile illustration-mobile\" alt=\"\" src=\"https:\/\/schizophrenialife.ro\/public\/wp-content\/uploads\/2025\/09\/Candid-Book-Ro-Cap-8-pg-216-217-scaled.jpg\"><\/a><\/div><p class=\"rea-site__caption caption-text align-left\">Sfaturi pentru a face fa\u021b\u0103 fricii \u0219i anxiet\u0103\u021bii:<\/p><\/div><\/div>\n\n\n\n<div class=\"wp-block-rea-paragraph-rea-paragraph-block rea-paragraph-block front\"><div class=\"rea-paragraph-block__content\"><p class=\"content-text\">La \u00eenceput, reconectarea cu oamenii poate p\u0103rea ciudat\u0103. Fie c\u0103 este vorba despre disconfortul de a fi f\u0103r\u0103 masc\u0103 sau despre pruden\u021ba \u00een fa\u021ba grupurilor mari, este esen\u021bial s\u0103 nu te gr\u0103be\u0219ti \u0219i s\u0103 \u00ee\u021bi acorzi at\u00e2t timp c\u00e2t ai nevoie. Dac\u0103 e\u0219ti \u00een autoizolare sau faci parte dintr-un grup cu risc ridicat, ai putea sim\u021bi izolare v\u0103z\u00e2ndu-i pe ceilal\u021bi relu\u00e2nd activit\u0103\u021bile care \u00ee\u021bi lipsesc. Este posibil ca persoanele cele mai apropiate de tine, precum familia \u0219i prietenii, s\u0103 nu \u00een\u021beleag\u0103 pe deplin situa\u021bia ta sau s\u0103 \u00ee\u021bi ofere sprijinul necesar. Ar putea fi util s\u0103 cau\u021bi persoane care trec printr-o situa\u021bie similar\u0103, sau \u2013 dac\u0103 te sim\u021bi confortabil \u2013 s\u0103 vorbe\u0219ti cu cineva de \u00eencredere despre cum te sim\u021bi c\u00e2nd e\u0219ti exclus.<br>Po\u021bi chiar s\u0103 sugerezi modalit\u0103\u021bi prin care s\u0103 fii inclus f\u0103r\u0103 a fi necesar\u0103 prezen\u021ba fizic\u0103.<br><\/p><\/div><\/div>\n\n\n\n<div class=\"wp-block-rea-list-rea-list-block rea-list-block front\"><div class=\"rea-list-block__wrapper\"><div class=\"list-unordered list\"><p>Men\u021bine leg\u0103tura cu grupurile de suport \u0219i afl\u0103 care sunt experien\u021bele \u0219i recomand\u0103rile lor \u00een aceast\u0103 privin\u021b\u0103.<\/p><p>\u00cencurajeaz\u0103-\u021bi persoana drag\u0103 s\u0103 petreac\u0103 c\u00e2t mai mult timp \u00een aer liber \u0219i s\u0103 socializeze c\u00e2t mai des cu prietenii \u0219i familia.<\/p><p>Urm\u0103re\u0219te sfaturile profesioni\u0219tilor din domeniul s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii \u0219i monitorizeaz\u0103 cu aten\u021bie simptomele persoanei de care ai grij\u0103 pentru a observa eventualele semne de agravare.<\/p><p>Nu uita s\u0103 ai grij\u0103 de tine \u0219i de bun\u0103starea ta \u0219i sprijin\u0103 persoana pe care o \u00eengrije\u0219ti s\u0103 dep\u0103\u0219easc\u0103 aceast\u0103 perioad\u0103 atipic\u0103.<\/p><\/div><\/div><\/div>\n\n\n\n<div class=\"wp-block-rea-references-rea-references-block rea-references-block front\"><div class=\"rea-references-block__references\"><p class=\"references-title\">References <\/p><ol class=\"references-list\"><li>Zhand N, Joober R. Implications of the COVID-19 pandemic for patients with schizophrenia spectrum disorders: narrative review. BJPsych Open. 2021 Jan 12;7(1): e35.<\/li><li>\u00d6ng\u00fcr D, Perlis R, Goff D. Psychiatry and COVID-19. JAMA. 2020 Sep 22;324(12):1159.<\/li><li>Panchal N, Kamal R, 2021. The Implications of COVID-19 for Mental Health and Substance Use [Internet]. KFF. 2021 [cited 2021 Jul 2].<\/li><li>K\u00f8lb\u00e6k P, Jefsen OH, Speed M, \u00d8stergaard SD. Mental health of patients with mental illness during the COVID-19 pandemic lockdown: A questionnaire-based survey weighted for attrition. medRxiv. 2021 Mar 20;2021.03.13.21253363.<\/li><li>Zhou F, Yu T, Du R, Fan G, Liu Y, Liu Z, et al. Clinical course and risk factors for mortality of adult inpatients with COVID-19 in Wuhan, China: a retrospective cohort study. The Lancet. 2020 Mar 28;395(10229):1054\u201362.<\/li><li>. Mohan M, Perry BI, Saravanan P and Singh SP COVID-19 in People With Schizophrenia: Potential Mechanisms Linking Schizophrenia to Poor Prognosis. 2021. Front. Psychiatry 12:666067. doi: 10.3389\/fpsyt.2021.666067<\/li><li>Manchia M, et. al. The impact of the prolonged COVID-19 pandemic on stress resilience and mental health: A critical review across waves. 2021. DOI: 10.1016\/j.euroneuro.2021.10.864<\/li><\/ol><\/div><\/div>\n\n\n\n<ul class=\"wp-block-list\">\n<li>\n<\/ul>\n\n\n\n\n<div class=\"wp-block-rea-title-rea-title-block rea-title-block front rea-share-block\" style=\"margin-bottom:30px;text-align:center;\">\n\t\t<div class=\"\">\n\t\t\t<span style=\"display:block;margin-bottom:10px;font-size:20px;\">Share<\/span>\n\t\t\t<a href=\"https:\/\/www.facebook.com\/sharer\/sharer.php?u=https:\/\/schizophrenialife.ro\/public\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/4993\" class=\"facebook-share\" target=\"_blank\"><\/a>\n\t\t\t<a href=\"https:\/\/www.linkedin.com\/shareArticle?mini=true&#038;url=https:\/\/schizophrenialife.ro\/public\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/4993\" class=\"linkedin-share\" target=\"_blank\"><\/a>\n\t\t<\/div>\n\t<\/div>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Share<\/p>\n","protected":false},"author":9,"featured_media":0,"parent":0,"menu_order":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","template":"page-fullwidth.php","meta":{"rea_page_title_signed_in_meta_block_field":"Give yourself care, too","rea_page_title_signed_out_meta_block_field":"Give yourself care, too","rea_page_description_signed_in_meta_block_field":"","rea_page_description_signed_out_meta_block_field":"","rea_page_footer_id_meta_block_field":"","rea_page_footer_date_meta_block_field":"","rank_math_lock_modified_date":false,"footnotes":""},"class_list":["post-4993","page","type-page","status-publish","hentry"],"acf":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/schizophrenialife.ro\/public\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/4993","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/schizophrenialife.ro\/public\/wp-json\/wp\/v2\/pages"}],"about":[{"href":"https:\/\/schizophrenialife.ro\/public\/wp-json\/wp\/v2\/types\/page"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/schizophrenialife.ro\/public\/wp-json\/wp\/v2\/users\/9"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/schizophrenialife.ro\/public\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=4993"}],"version-history":[{"count":5,"href":"https:\/\/schizophrenialife.ro\/public\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/4993\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":9572,"href":"https:\/\/schizophrenialife.ro\/public\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/4993\/revisions\/9572"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/schizophrenialife.ro\/public\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=4993"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}