{"id":4805,"date":"2023-12-13T18:03:26","date_gmt":"2023-12-13T17:03:26","guid":{"rendered":"https:\/\/schizophrenia.life\/public\/?page_id=4805"},"modified":"2026-01-07T10:10:00","modified_gmt":"2026-01-07T09:10:00","slug":"therapeutic-amends","status":"publish","type":"page","link":"https:\/\/schizophrenialife.ro\/public\/therapeutic-amends\/","title":{"rendered":"Compens\u0103ri terapeutice"},"content":{"rendered":"\n<div class=\"wp-block-rea-inpage-nav-rea-inpage-nav-block rea-inpage-nav-block front has-margin\"><div class=\"rea-inpage-nav-block__image\" style=\"background-image: url(https:\/\/schizophrenia.life\/public\/wp-content\/uploads\/2019\/03\/wood_bg.jpg)\"><img decoding=\"async\" class=\"inpage-nav-background\" alt=\"\" src=\"https:\/\/schizophrenia.life\/public\/wp-content\/uploads\/2019\/03\/wood_bg.jpg\"><\/div><div class=\"rea-inpage-nav-block__content\"><div class=\"rea-inpage-nav-block__content--wrapper\"><div class=\"text-wrapper\"><h2 class=\"inpage-nav-title\"><strong>Compens\u0103ri terapeutice<\/strong><\/h2><ul class=\"inpage-nav-list\"><\/ul><\/div><div class=\"section-nav\"><h4 class=\"section-nav--title\">\u00cen aceast\u0103 sec\u021biune<\/h4><div class=\"section-nav--nav-items js-inpage-nav-items\"><\/div><\/div><\/div><\/div><\/div>\n\n\n\n<div class=\"wp-block-rea-illustration-rea-illustration-block rea-illustration-block front\"><img class=\"illustration-bg\" alt=\"\"><div class=\"rea-illustration-block__content\"><div class=\"rea-illustration-block__image image-wrapper\"><a href=\"\" rel=\"noopener noreferrer\" target=\"_blank\" class=\"is-blocked\"><img decoding=\"async\" class=\"illustration left\" alt=\"\" src=\"https:\/\/schizophrenialife.ro\/public\/wp-content\/uploads\/2023\/12\/Schermata-2023-12-13-alle-18.05.13.jpg\" style=\"max-width: 72%\"><img decoding=\"async\" class=\"rea-mobile illustration-mobile\" alt=\"\" src=\"https:\/\/schizophrenialife.ro\/public\/wp-content\/uploads\/2023\/12\/Schermata-2023-12-13-alle-18.05.13.jpg\"><\/a><\/div><p class=\"rea-site__caption caption-text align-left\"><\/p><\/div><\/div>\n\n\n\n<div class=\"wp-block-rea-paragraph-rea-paragraph-block rea-paragraph-block front\"><div class=\"rea-paragraph-block__content\"><p class=\"content-text\"><br>De\u0219i, \u00een prezent, schizofrenia nu are un tratament curativ cunoscut, perspectiva pentru persoanele care tr\u0103iesc cu aceast\u0103 boal\u0103 este \u00eentr-o PERMANENT\u0102 \u00ceMBUN\u0102T\u0102\u021aIRE. Pentru majoritatea pacien\u021bilor, tratamentul schizofreniei implic\u0103 o combina\u021bie de medicamente \u0219i terapie prin discu\u021bii, acompaniat\u0103 de instruire social\u0103 care \u00eei ajut\u0103 s\u0103 se reintegreze \u00een societate. \u00cen perioadele de criz\u0103 sau \u00een intervalele de timp \u00een care simptomele sunt severe, poate fi necesar\u0103 spitalizarea pentru a asigura siguran\u021ba, o alimenta\u021bie adecvat\u0103, somn suficient \u0219i igien\u0103 de baz\u0103. <br><br>Schizofrenia necesit\u0103 TRATAMENT PE TOT PARCURSUL VIE\u021aII, chiar \u0219i \u00een cazul amelior\u0103rii simptomelor. \u00cen multe situa\u021bii, gestionarea pacien\u021bilor cu schizofrenie este realizat\u0103 de o echip\u0103 de tratament, condus\u0103 de un psihiatru cu experien\u021b\u0103. Aceast\u0103 echip\u0103 poate include un psiholog, o asistent\u0103 de psihiatrie, un asistent social, precum \u0219i un coordonator de caz, care se ocup\u0103 de organizarea \u00eengrijirii.<br>Av\u00e2nd \u00een vedere complexitatea bolii \u0219i faptul c\u0103 fiecare persoan\u0103 este diferit\u0103, NU EXIST\u0102 UN TRATAMENT UNIVERSAL VALABIL. Este important s\u0103 acorzi timp explor\u0103rii tuturor op\u021biunilor \u0219i s\u0103 dezvol\u021bi un plan de tratament personalizat, adaptat nevoilor persoanei dragi. Scopul tratamentului este de a reduce simptomele, de a sc\u0103dea riscul de rec\u0103dere \u0219i de a \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi calitatea vie\u021bii.<\/p><\/div><\/div>\n\n\n\n<div class=\"wp-block-rea-separator-rea-separator-block rea-separator-block front\"><div class=\"rea-separator-block__content\"><hr class=\"rea-separator-block__separator\"><\/div><\/div>\n\n\n\n<div class=\"wp-block-rea-title-rea-title-block rea-title-block front\"><div class=\"rea-title-block__content\"><h3 id=\"strongstrongimportana-unui-stil-de-via-sntosstrongstrong\" class=\"content-title \"><strong><strong>Importan\u021ba unui stil de via\u021b\u0103 s\u0103n\u0103tos<\/strong><\/strong><\/h3><h4 class=\"content-subtitle rea-hidden\"><\/h4><\/div><\/div>\n\n\n\n<div class=\"wp-block-rea-paragraph-rea-paragraph-block rea-paragraph-block front\"><div class=\"rea-paragraph-block__content\"><p class=\"content-text\"><br>Exist\u0103 mai multe motive pentru care un stil de via\u021b\u0103 s\u0103n\u0103tos este deosebit de important pentru persoanele cu schizofrenie. Din cauza simptomelor, cum ar fi lipsa de motiva\u021bie, sau a efectelor secundare ale medica\u021biei, men\u021binerea unui stil de via\u021b\u0103 activ \u0219i s\u0103n\u0103tos poate fi o provocare pentru ele. \u00cen plus, aceste persoane sunt mai predispuse s\u0103 sufere de diverse probleme de s\u0103n\u0103tate, precum boli de inim\u0103, accident vascular cerebral, cancer \u0219i diabet. De fapt, peste 75% dintre persoanele cu schizofrenie au \u0219i o afec\u021biune fizic\u0103 cronic\u0103. Acest lucru poate fi atribuit anumitor alegeri de stil de via\u021b\u0103, cum ar fi fumatul sau o diet\u0103 nes\u0103n\u0103toas\u0103, dar \u0219i efectelor secundare ale medica\u021biei antipsihotice.<br><br>Fumatul este o problem\u0103 major\u0103, afect\u00e2nd aproximativ 60% dintre persoanele cu schizofrenie, comparativ cu 25% dintre persoanele care nu sufer\u0103 de aceast\u0103 afec\u021biune. De\u0219i fumatul este adesea folosit de persoanele cu schizofrenie ca o form\u0103 de automedica\u021bie, nu exist\u0103 dovezi \u0219tiin\u021bifice care s\u0103 arate c\u0103 fumatul le \u00eembun\u0103t\u0103\u021be\u0219te simptomele. Dimpotriv\u0103, exist\u0103 numeroase dovezi privind efectele nocive ale fumatului asupra s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii generale. Prin urmare, renun\u021barea la fumat este esen\u021bial\u0103 pentru persoanele cu schizofrenie. O alt\u0103 problem\u0103 major\u0103 este cre\u0219terea \u00een greutate. Aceasta poate fi cauzat\u0103 de un stil de via\u021b\u0103 sedentar, favorized de lipsa unui loc de munc\u0103 \u0219i de tendin\u021ba de a avea o via\u021b\u0103 mai pu\u021bin activ\u0103 fizic, dar poate fi \u0219i un efect secundar al medica\u021biei antipsihotice.<\/p><\/div><\/div>\n\n\n\n<div class=\"wp-block-rea-separator-rea-separator-block rea-separator-block front\"><div class=\"rea-separator-block__content\"><hr class=\"rea-separator-block__separator\"><\/div><\/div>\n\n\n\n<div class=\"wp-block-rea-title-rea-title-block rea-title-block front\"><div class=\"rea-title-block__content\"><h3 data-short=\"\" id=\"strongmedicaiastrong\" class=\"content-title \"><strong>Medica\u021bia<\/strong><\/h3><h4 class=\"content-subtitle rea-hidden\"><\/h4><\/div><\/div>\n\n\n\n<div class=\"wp-block-rea-paragraph-rea-paragraph-block rea-paragraph-block front\"><div class=\"rea-paragraph-block__content\"><p class=\"content-text\"><br>Medicamentele sunt piatra de temelie a tratamentului pentru schizofrenie. De\u0219i exist\u0103 mai multe op\u021biuni \u0219i abord\u0103ri terapeutice pentru schizofrenie, medica\u021bia este o component\u0103 esen\u021bial\u0103 \u00een toate acestea. Practic, nu exist\u0103 un tratament eficient pentru schizofrenie f\u0103r\u0103 medica\u021bie. Cele mai frecvent prescrise medicamente pentru schizofrenie sunt MEDICAMENTELE ANTIPSIHOTICE.<\/p><\/div><\/div>\n\n\n\n<div class=\"wp-block-rea-illustration-rea-illustration-block rea-illustration-block front\"><img class=\"illustration-bg\" alt=\"\"><div class=\"rea-illustration-block__content\"><div class=\"rea-illustration-block__image image-wrapper\"><a href=\"https:\/\/schizophrenialife.ro\/public\/wp-content\/uploads\/2023\/12\/Schermata-2023-12-13-alle-18.26.07.jpg\" rel=\"noopener noreferrer\" target=\"_blank\" class=\"\"><img decoding=\"async\" class=\"illustration center\" alt=\"\" src=\"https:\/\/schizophrenialife.ro\/public\/wp-content\/uploads\/2023\/12\/Schermata-2023-12-13-alle-18.26.07.jpg\" style=\"max-width: 100%\"><img decoding=\"async\" class=\"rea-mobile illustration-mobile\" alt=\"\" src=\"https:\/\/schizophrenialife.ro\/public\/wp-content\/uploads\/2023\/12\/Schermata-2023-12-13-alle-18.26.07.jpg\"><\/a><\/div><p class=\"rea-site__caption caption-text align-center\">Image caption.<\/p><\/div><\/div>\n\n\n\n<div class=\"wp-block-rea-paragraph-rea-paragraph-block rea-paragraph-block front\"><div class=\"rea-paragraph-block__content\"><p class=\"content-text\"><strong>Tipuri de medica\u021bie<\/strong><\/p><\/div><\/div>\n\n\n\n<div class=\"wp-block-rea-paragraph-rea-paragraph-block rea-paragraph-block front\"><div class=\"rea-paragraph-block__content\"><p class=\"content-text\"><br>A\u0219a cum \u00ee\u021bi aminte\u0219ti din primul capitol al acestui ghid, neurotransmi\u021b\u0103torul dopamin\u0103 joac\u0103 un rol esen\u021bial \u00een schizofrenie. Se crede c\u0103, la persoanele cu schizofrenie, CANTITATEA DE DOPAMIN\u0102 este PREA MIC\u0102 \u00een zonele creierului responsabile de aten\u021bie \u0219i de procesarea informa\u021biilor \u0219i PREA MARE \u00een zonele responsabile de imagina\u021bie \u0219i emo\u021bii. Medicamentele antipsihotice ac\u021bioneaz\u0103 prin CONTROLAREA cantit\u0103\u021bii de dopamin\u0103 \u0219i a altor substan\u021be mesager din creier. Aceste medicamente reduc simptomele psihotice, permi\u021b\u00e2nd persoanei de care ai grij\u0103 s\u0103 func\u021bioneze \u0219i s\u0103 se adapteze mai bine. Medicamentele antipsihotice pot fi \u00eemp\u0103r\u021bite \u00een dou\u0103 categorii:<br><br>ANTIPSIHOTICE TIPICE (numite \u0219i agen\u021bi de prim\u0103 genera\u021bie)<br>Au fost introduse \u00een anii 1950 \u0219i au f\u0103cut posibil ca multe persoane cu schizofrenie s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 spitalul \u0219i s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 la familiile lor \u0219i \u00een societate. Totu\u0219i, de\u0219i ace\u0219ti agen\u021bi de prim\u0103 genera\u021bie au reu\u0219it s\u0103 controleze simptomele psihotice, ei au cauzat \u0219i efecte secundare nepl\u0103cute, ceea ce a redus aderen\u021ba la tratament. Acest lucru a condus la dezvoltarea unor agen\u021bi mai noi, cu un risc mai sc\u0103zut de reac\u021bii adverse.<br><br>ANTIPSIHOTICE ATIPICE (numite \u0219i agen\u021bi de a doua genera\u021bie)<br>Introduse pentru prima dat\u0103 \u00een anii 1990, aceste medicamente au mecanisme de ac\u021biune diferite fa\u021b\u0103 de agen\u021bii de prim\u0103 genera\u021bie, sunt mai bine tolerate \u0219i au poten\u021bialul de a oferi rezultate mai bune pe termen lung. Antipsihoticele atipice sunt mai eficiente \u00een prevenirea rec\u0103derilor, precum \u0219i \u00een tratarea simptomelor negative \u0219i cognitive ale schizofreniei.<br><br>Unele dintre cele mai noi antipsihotice atipice descoperite \u00een ultimii ani au demonstrat rezultate foarte promi\u021b\u0103toare \u00een ceea ce prive\u0219te tratamentul simptomelor negative.<br>Ambele grupuri includ mai mul\u021bi agen\u021bi cu poten\u021be diferite, ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 un medicament cu poten\u021b\u0103 redus\u0103 va necesita o doz\u0103 mai mare pentru a ob\u021bine acela\u0219i efect ca un medicament cu poten\u021b\u0103 ridicat\u0103, administrat \u00een doz\u0103 mai mic\u0103. Antipsihoticele sunt disponibile at\u00e2t \u00een form\u0103 ORAL\u0102, c\u00e2t \u0219i INJECTABIL\u0102. Cel mai frecvent, tratamentul pe termen lung se realizeaz\u0103 cu medica\u021bie oral\u0103, administrat\u0103 de 1\u20133 ORI pe zi. Unele antipsihotice pot fi administrate sub form\u0103 de INJEC\u021aII CU AC\u021aIUNE RAPID\u0102, care sunt deosebit de utile \u00een situa\u021biile de urgen\u021b\u0103. Exist\u0103 \u0219i antipsihotice CU AC\u021aIUNE PRELUNGIT\u0102 (cunoscute sub numele de depot), care ofer\u0103 o alternativ\u0103 eficient\u0103 pentru persoanele care au dificult\u0103\u021bi \u00een a lua regulat medica\u021bia oral\u0103. Aceste injec\u021bii pot fi administrate O DAT\u0102 LA C\u00c2TEVA S\u0102PT\u0102M\u00c2NI, oferind o ameliorare constant\u0103 a simptomelor pe termen lung \u0219i fiind la fel de eficiente ca medica\u021bia oral\u0103 \u00een controlul simptomelor.<br><br>\u00cen cazul unui EPISOD PSIHOTIC, tratamentul medicamentos este ini\u021biat IMEDIAT. Cel mai adesea, antipsihoticele sunt administrate sub form\u0103 de injec\u021bii, av\u00e2nd ca scop controlul rapid, sigur \u0219i eficient al simptomelor. Obiectivul acestui tratament este de a ajuta persoana s\u0103 \u00ee\u0219i recapete c\u00e2t mai repede func\u021bionarea normal\u0103. Acest lucru presupune calmarea pacientului agitat, violent sau perturbator, minimizarea pericolului pentru sine \u0219i pentru ceilal\u021bi \u0219i realizarea unei tranzi\u021bii line de la injec\u021bii la tratamentul oral pe termen lung. Dup\u0103 PRIMUL EPISOD PSIHOTIC, medica\u021bia antipsihotic\u0103 este administrat\u0103 ca TERAPIE DE MEN\u021aINERE timp de cel pu\u021bin 12\u201318 LUNI, pentru a preveni apari\u021bia unor noi episoade. Pentru persoanele cu SCHIZOFRENIE \u00ceN REMISIUNE, TERAPIA DE MEN\u021aINERE este continuat\u0103 timp de cel pu\u021bin DOI ANI.<br><br>\u00cen cazul SCHIZOFRENIEI CRONICE, atunci c\u00e2nd anxietatea \u0219i depresia sunt prezente, iar antipsihoticele singure nu reu\u0219esc s\u0103 reduc\u0103 simptomele \u00een mod adecvat, acestea sunt uneori combinate cu alte tipuri de medicamente, cum ar fi MEDICAMENTE ANXIOLITICE, ANTIDEPRESIVE \u0219i STABILIZATORI AI DISPOZI\u021aIEI. \u00cen cazul anxiet\u0103\u021bii \u0219i insomniei, cele mai frecvent utilizate medicamente sunt BENZODIAZEPINELE, dar acestea sunt recomandate, de obicei, doar pentru o perioad\u0103 scurt\u0103 de timp. \u00cen anumite situa\u021bii, pot fi combinate diferite tipuri de antipsihotice (de exemplu, un comprimat \u0219i o injec\u021bie depot) pentru a men\u021bine simptomele sub control. . Anumite efecte secundare ale antipsihoticelor sunt, de asemenea, gestionate cu ajutorul altor tipuri de medicamente (vezi mai jos). Atunci c\u00e2nd alege un anumit medicament, psihiatrul care trateaz\u0103 persoana de care ai grij\u0103 trebuie s\u0103 ia \u00een considerare o multitudine de factori.<br><br>Ace\u0219tia includ simptomele persoanei dragi, r\u0103spunsul la tratamentele anterioare \u0219i complian\u021ba, modelul \u0219i severitatea bolii, interac\u021biunile medicamentoase, reac\u021biile adverse, doza \u0219i prezen\u021ba altor afec\u021biuni. Este important s\u0103 re\u021bii c\u0103 fiecare individ reac\u021bioneaz\u0103 diferit la medicamentele administrate pentru schizofrenie, iar timpul necesar pentru a controla diverse simptome poate fi \u00eendelungat. \u00cen timp ce sentimentele de anxietate sau agresivitate pot fi gestionate \u00een c\u00e2teva ore, alte simptome, cum ar fi halucina\u021biile \u0219i delirurile, pot necesita c\u00e2teva s\u0103pt\u0103m\u00e2ni pentru a se ameliora. \u00cen aproximativ 10\u201330% dintre cazuri, simptomele nu prezint\u0103 \u00eembun\u0103t\u0103\u021biri semnificative, chiar \u0219i dup\u0103 \u00eencercarea a dou\u0103 sau mai multe antipsihotice diferite. Aceste persoane sunt diagnosticate cu SCHIZOFRENIE REZISTENT\u0102 LA TRATAMENT. Medicul care trateaz\u0103 persoana drag\u0103 poate testa diferite medicamente \u0219i doze variabile de-a lungul timpului pentru a ob\u021bine rezultatul dorit. Scopul este de a dezvolta un tratament personalizat care s\u0103 men\u021bin\u0103 simptomele sub control.<br><\/p><\/div><\/div>\n\n\n\n<div class=\"wp-block-rea-paragraph-rea-paragraph-block rea-paragraph-block front\"><div class=\"rea-paragraph-block__content\"><p class=\"content-text\"><strong>Efecte secundare<\/strong><\/p><\/div><\/div>\n\n\n\n<div class=\"wp-block-rea-paragraph-rea-paragraph-block rea-paragraph-block front\"><div class=\"rea-paragraph-block__content\"><p class=\"content-text\"><br>Efectele secundare pot ap\u0103rea at\u00e2t \u00een cazul antipsihoticelor tipice, c\u00e2t \u0219i al celor atipice. Cu toate acestea, unii pacien\u021bi nu le experimenteaz\u0103 deloc, iar severitatea lor poate varia de la o persoan\u0103 la alta.<br><br>Anumite antipsihotice au un efect sedativ, \u00ceNCETININD ACTIVITATEA CEREBRAL\u0102. Acest efect este mai frecvent \u00een cazul antipsihoticelor de prim\u0103 genera\u021bie \u0219i poate fi confundat cu simptomele negative, cum ar fi avoli\u021bia, retragerea social\u0103 \u0219i lipsa motiva\u021biei. Sedarea poate fi o problem\u0103 serioas\u0103 pentru persoanele cu schizofrenie care \u00eencearc\u0103 s\u0103 se reintegreze \u00een societate \u0219i poate, de asemenea, s\u0103 interfereze cu tratamentul lor. Pacien\u021bii descriu aceast\u0103 stare ca fiind echivalent\u0103 cu A TR\u0102I \u00ceNTR-O CUPL\u0102 DE STICL\u0102, incapabili s\u0103 participe activ la via\u021b\u0103. Medicul care trateaz\u0103 persoana drag\u0103 poate reduce efectul sedativ al antipsihoticelor prin sc\u0103derea dozei, administrarea unei singure doze la culcare sau schimbarea tratamentului cu un medicament mai pu\u021bin sedativ.<br><br>Un efect secundar relativ frecvent al antipsihoticelor este un sindrom numit akatizie, caracterizat printr-o stare de NELINI\u0218TE, \u00eenso\u021bit\u0103 de o NEVOIE IMPERIOAS\u0102 DE MI\u0218CARE. \u00cen cazurile severe, persoanele care prezint\u0103 acest sindrom simt o nevoie irezistibil\u0103 de a se mi\u0219ca \u0219i o tensiune tot mai mare atunci c\u00e2nd trebuie s\u0103 stea nemi\u0219cate. Akatizia provoac\u0103 un disconfort extrem, put\u00e2nd duce chiar la g\u00e2nduri suicidare. Acest sindrom este cauzat \u00een principal de antipsihoticele de prim\u0103 genera\u021bie, dar poate ap\u0103rea \u0219i \u00een cazul celor mai noi. Se manifest\u0103 \u00een special \u00een primele s\u0103pt\u0103m\u00e2ni de tratament, dar poate deveni persistent dac\u0103 nu este tratat. Antipsihoticele tipice sunt cunoscute pentru cre\u0219terea riscului de efecte secundare care afecteaz\u0103 capacitatea de a se mi\u0219ca \u0219i de a vorbi.<br><br>Acestea includ TREMUR, ZGUDUIRI, SPASME MUSCULARE \u0219i CONTRACTURI MUSCULARE INVOLUNTARE. De asemenea, pot provoca rigiditate muscular\u0103 intens\u0103, numit\u0103 distonie. P\u00e2n\u0103 la 40% dintre pacien\u021bii trata\u021bi cu antipsihotice tipice pot dezvolta simptome foarte asem\u0103n\u0103toare cu cele ale bolii Parkinson, precum tremor, rigiditate, mi\u0219c\u0103ri lente \u0219i tulbur\u0103ri de mers. Majoritatea acestor simptome pot fi ameliorate prin reducerea dozei sau pot fi \u021binute sub control cu ajutorul unor medicamente suplimentare, cum ar fi agen\u021bii anti-Parkinson. Unul dintre efectele secundare caracteristice antipsihoticelor tipice este o afec\u021biune care implic\u0103 MI\u0218C\u0102RI INVOLUNTARE \u0218I SACADATE ALE MEMBRELOR, LIMBII \u0218I BUZELOR, care nu pot fi controlate. Aceast\u0103 afec\u021biune se nume\u0219te diskinezie tardiv\u0103 \u0219i apare, de obicei, dup\u0103 mai mul\u021bi ani de tratament. Spre deosebire de alte tulbur\u0103ri de mi\u0219care cauzate de medica\u021bie, diskinezia tardiv\u0103 nu se amelioreaz\u0103 odat\u0103 cu reducerea dozei sau oprirea tratamentului.<br><br>Antipsihoticele atipice pot provoca, de asemenea, tulbur\u0103ri de mi\u0219care, dar simptomele sunt, \u00een general, mult mai pu\u021bin severe. Cu toate acestea, ele sunt cunoscute pentru efectele secundare care afecteaz\u0103 metabolismul, cum ar fi CRE\u0218TEREA \u00ceN GREUTATE, CRE\u0218TEREA NIVELULUI DE ZAH\u0102R DIN S\u00c2NGE \u0218I A COLESTEROLULUI, precum \u0219i OSTEOPOROZA. Din acest motiv, se recomand\u0103 efectuarea periodic\u0103 a analizelor de s\u00e2nge.  Adapt\u0103rile \u00een alimenta\u021bie \u0219i exerci\u021biile fizice, precum \u0219i, dac\u0103 este necesar, interven\u021bia medicamentoas\u0103, pot ajuta la gestionarea acestor efecte secundare. At\u00e2t antipsihoticele tipice, c\u00e2t \u0219i cele atipice pot provoca somnolen\u021b\u0103, cre\u0219tere \u00een greutate, vedere \u00eence\u021bo\u0219at\u0103, constipa\u021bie, sc\u0103derea libidoului \u0219i usc\u0103ciunea cavit\u0103\u021bii bucale. Unele dintre aceste efecte secundare, cum ar fi vederea \u00eence\u021bo\u0219at\u0103, se pot ameliora \u00een timp, f\u0103r\u0103 interven\u021bie.<br><br>Altele pot fi gestionate prin reducerea dozei, schimbarea tratamentului cu un alt antipsihotic sau utilizarea unui medicament specific pentru acel efect secundar. Ca \u00eengrijitor, exist\u0103 mai multe lucruri pe care le po\u021bi face pentru a reduce impactul negativ al unora dintre aceste efecte secundare, mai ales \u00een cazurile u\u0219oare sau moderate. Po\u021bi ajuta persoana drag\u0103 s\u0103 evite cre\u0219terea \u00een greutate, asigur\u00e2ndu-te c\u0103 urmeaz\u0103 o diet\u0103 s\u0103n\u0103toas\u0103, evit\u0103 alimentele hipercalorice \u0219i dulciurile \u0219i face exerci\u021bii fizice regulate. Rigiditatea muscular\u0103 poate fi ameliorat\u0103 prin mi\u0219care, \u00een special prin exerci\u021bii de \u00eentindere \u0219i exerci\u021bii izometrice. Akatizia poate fi, de asemenea, atenuat\u0103 prin activitate fizic\u0103 \u0219i un stil de via\u021b\u0103 activ.<\/p><\/div><\/div>\n\n\n\n<div class=\"wp-block-rea-paragraph-rea-paragraph-block rea-paragraph-block front\"><div class=\"rea-paragraph-block__content\"><p class=\"content-text\"><strong><strong>Importan\u021ba aderen\u021bei la tratament<\/strong><\/strong><\/p><\/div><\/div>\n\n\n\n<div class=\"wp-block-rea-paragraph-rea-paragraph-block rea-paragraph-block front\"><div class=\"rea-paragraph-block__content\"><p class=\"content-text\"><br>Administrarea consecvent\u0103 a medica\u021biei este cunoscut\u0103 sub numele de complian\u021b\u0103 sau aderen\u021b\u0103 la tratament. De\u0219i respectarea unui program regulat de administrare a medicamentelor poate p\u0103rea simpl\u0103, aderen\u021ba la tratament reprezint\u0103 una dintre cele mai mari provoc\u0103ri \u00een gestionarea pe termen lung a schizofreniei. Studiile arat\u0103 c\u0103 50\u201375% dintre persoanele cu schizofrenie iau medica\u021bia \u00een mod inconsistent, iar peste 40% renun\u021b\u0103 complet la tratament \u00een primele nou\u0103 luni. Aderen\u021ba este deosebit de important\u0103 deoarece MEDICAMENTELE ANTIPSIHOTICE SUNT EFICIENTE DOAR ATUNCI C\u00c2ND SUNT ADMINISTRATE REGULAT \u0218I CONSECVENT. Dac\u0103 nu sunt luate \u00een mod regulat, nivelul acestora \u00een s\u00e2nge fluctueaz\u0103, iar eficacitatea lor scade. Po\u021bi g\u0103si mai multe informa\u021bii despre aderen\u021ba la tratament \u0219i despre ce po\u021bi face pentru a te asigura c\u0103 persoana drag\u0103 \u00ee\u0219i urmeaz\u0103 tratamentul \u00een Capitolul 6 al acestui ghid.<\/p><\/div><\/div>\n\n\n\n<div class=\"wp-block-rea-illustration-rea-illustration-block rea-illustration-block front\"><img class=\"illustration-bg\" alt=\"\"><div class=\"rea-illustration-block__content\"><div class=\"rea-illustration-block__image image-wrapper\"><a href=\"https:\/\/schizophrenialife.ro\/public\/wp-content\/uploads\/2023\/12\/medication.jpg\" rel=\"noopener noreferrer\" target=\"_blank\" class=\"\"><img decoding=\"async\" class=\"illustration center\" alt=\"\" src=\"https:\/\/schizophrenialife.ro\/public\/wp-content\/uploads\/2023\/12\/medication.jpg\" style=\"max-width: 100%\"><img decoding=\"async\" class=\"rea-mobile illustration-mobile\" alt=\"\" src=\"https:\/\/schizophrenialife.ro\/public\/wp-content\/uploads\/2023\/12\/medication.jpg\"><\/a><\/div><p class=\"rea-site__caption caption-text align-center\"><\/p><\/div><\/div>\n\n\n\n<div class=\"wp-block-rea-paragraph-rea-paragraph-block rea-paragraph-block front\"><div class=\"rea-paragraph-block__content\"><p class=\"content-text\"><strong><strong><strong>\u00cengrijor\u0103ri legate de medica\u021bie<\/strong><\/strong><\/strong><\/p><\/div><\/div>\n\n\n\n<div class=\"wp-block-rea-paragraph-rea-paragraph-block rea-paragraph-block front\"><div class=\"rea-paragraph-block__content\"><p class=\"content-text\"><br>Persoanele care tr\u0103iesc cu schizofrenie, precum \u0219i familiile acestora, pot avea adesea \u00eengrijor\u0103ri legate de medicamentele antipsihotice administrate pentru tratamentul bolii. Pe l\u00e2ng\u0103 preocup\u0103rile legate de efectele secundare, poate exista \u0219i teama unui poten\u021bial risc de dependen\u021b\u0103. In general, medica\u021bia antipsihotic\u0103 nu produce o stare de euforie \u0219i nu favorizeaz\u0103 formarea unui obicei. \u00cen plus, ACEASTA NU PARE S\u0102 CONTRIBUIE LA DEZVOLTAREA COMPORTAMENTELOR ADICTIVE, conform datelor disponibile. Totu\u0219i, este important de men\u021bionat c\u0103 efectele pot varia \u0219i nu se poate garanta absen\u021ba complet\u0103 a reac\u021biilor adverse. O alt\u0103 concep\u021bie gre\u0219it\u0103 despre medicamentele antipsihotice este c\u0103 acestea controleaz\u0103 mintea, ac\u021bion\u00e2nd ca o \u201ec\u0103ma\u0219\u0103 de for\u021b\u0103 chimic\u0103\u201d. \u00a0\u00a0<br><br>\u00cen general, utilizarea medicamentelor antipsihotice nu ar trebui s\u0103 duc\u0103 la pierderea liberului arbitru \u0219i nici la \u201esedarea excesiv\u0103\u201d a persoanelor care le iau. Cu toate acestea, este important s\u0103 se recunoasc\u0103 faptul c\u0103 efectele pot fi diferite de la o persoan\u0103 la alta \u0219i nu se poate garanta absen\u021ba complet\u0103 a acestor reac\u021bii. Din cauza efectelor secundare, unele persoane cu schizofrenie pot fi reticente \u00een a-\u0219i urma tratamentul. \u00cen plus, unii pacien\u021bi pot considera c\u0103 antipsihoticele nu sunt benefice \u0219i ar putea dori s\u0103 \u00eentrerup\u0103 tratamentul odat\u0103 ce observ\u0103 o ameliorare ini\u021bial\u0103 a simptomelor. \u00ceNTRERUPEREA BRUSC\u0102 A MEDICA\u021aIEI TREBUIE STRICT EVITAT\u0102, deoarece poate duce la reapari\u021bia simptomelor psihotice. Este esen\u021bial ca reducerea dozei s\u0103 fie realizat\u0103 treptat.<\/p><\/div><\/div>\n\n\n\n<div class=\"wp-block-rea-paragraph-rea-paragraph-block rea-paragraph-block front\"><div class=\"rea-paragraph-block__content\"><p class=\"content-text\">Exerci\u021biul fizic<\/p><\/div><\/div>\n\n\n\n<div class=\"wp-block-rea-paragraph-rea-paragraph-block rea-paragraph-block front\"><div class=\"rea-paragraph-block__content\"><p class=\"content-text\"><br>Se \u0219tie bine c\u0103 exerci\u021biul fizic are o multitudine de efecte pozitive asupra inimii, pl\u0103m\u00e2nilor, mu\u0219chilor \u0219i articula\u021biilor, metabolismului \u0219i sistemului imunitar. De asemenea, cre\u0219te produc\u021bia de \u201esubstan\u021be chimice ale fericirii\u201d \u00een creier, \u00eembun\u0103t\u0103\u021bind starea de spirit \u0219i bun\u0103starea general\u0103. Exerci\u021biile fizice au multiple EFECTE POZITIVE asupra s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii fizice a persoanelor cu schizofrenie. Exerci\u021biile fizice pot contribui la reducerea cre\u0219terii \u00een greutate \u0219i a riscului de boli cardiovasculare \u0219i diabet. De asemenea, pot diminua riscul de osteoporoz\u0103, un alt posibil efect secundar al medica\u021biei antipsihotice. Pe l\u00e2ng\u0103 \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea condi\u021biei fizice generale, exerci\u021biile ajut\u0103 la men\u021binerea unei tensiuni arteriale sc\u0103zute. \u00cen plus, efectuarea regulat\u0103 a exerci\u021biilor fizice, mai ales \u00een aer liber, \u00eembun\u0103t\u0103\u021be\u0219te somnul. Acest aspect este deosebit de important, deoarece schizofrenia este adesea asociat\u0103 cu tulbur\u0103ri de somn.<br><br>Mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, exerci\u021biile fizice au beneficii semnificative asupra st\u0103rii psihologice a persoanelor cu schizofrenie. Studiile au ar\u0103tat c\u0103 acestea atenueaz\u0103 considerabil simptomele negative, \u00een special retragerea social\u0103, letargia, apatia \u0219i simptomele cognitive, cum ar fi tulbur\u0103rile de memorie \u0219i de g\u00e2ndire. Practicarea regulat\u0103 a exerci\u021biilor fizice ajut\u0103 la reducerea stresului \u0219i \u00eembun\u0103t\u0103\u021be\u0219te starea de spirit, motiva\u021bia \u0219i stima de sine. De asemenea, contribuie la diminuarea depresiei \u0219i anxiet\u0103\u021bii, cresc\u00e2nd \u00een acela\u0219i timp nivelul de energie. \u00cen plus, exerci\u021biile fizice reprezint\u0103 o oportunitate excelent\u0103 de socializare, at\u00e2t pentru tine, c\u00e2t \u0219i pentru persoana de care ai grij\u0103. Exist\u0103 numeroase tipuri de activit\u0103\u021bi fizice pe care persoana drag\u0103 le poate practica, inclusiv alergare, mers pe jos, \u00eenot, antrenament cu greut\u0103\u021bi etc. Fiecare dintre acestea are beneficii diferite: de exemplu, \u00eenotul \u00eembun\u0103t\u0103\u021be\u0219te rezisten\u021ba, \u00een timp ce antrenamentul cu greut\u0103\u021bi contribuie la \u00eent\u0103rirea oaselor.<br><br>Sporturile care \u00eembun\u0103t\u0103\u021besc capacitatea aerob\u0103, cum ar fi artele mar\u021biale, yoga sau dansul, s-au dovedit, de asemenea, benefice \u00een ameliorarea simptomelor \u0219i comorbidit\u0103\u021bilor schizofreniei. Cantitatea recomandat\u0103 de exerci\u021bii fizice pentru persoanele cu afec\u021biuni mintale severe este de 90\u2013150 de minute pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 de activitate fizic\u0103 de intensitate moderat\u0103 p\u00e2n\u0103 la viguroas\u0103.Este important ca persoana drag\u0103 s\u0103 aleag\u0103 tipuri de exerci\u021bii care \u00eei aduc bucurie, deoarece astfel va avea mai multe \u0219anse s\u0103 le continue pe termen lung. De asemenea, este esen\u021bial s\u0103 existe un plan de exerci\u021bii personalizat, adaptat nevoilor individuale, \u0219i s\u0103 fie revizuit periodic. Dintre toate op\u021biunile de tratament enumerate \u00een acest capitol, exerci\u021biile fizice sunt cele \u00een care te po\u021bi implica cel mai mult. Multe exerci\u021bii pot fi efectuate acas\u0103, iar tu po\u021bi contribui semnificativ la g\u0103sirea celei mai potrivite rutine de antrenament pentru persoana drag\u0103 \u0219i la men\u021binerea motiva\u021biei acesteia.<br><\/p><\/div><\/div>\n\n\n\n<div class=\"wp-block-rea-separator-rea-separator-block rea-separator-block front\"><div class=\"rea-separator-block__content\"><hr class=\"rea-separator-block__separator\"><\/div><\/div>\n\n\n\n<div class=\"wp-block-rea-title-rea-title-block rea-title-block front\"><div class=\"rea-title-block__content\"><h3 id=\"strongstrongstrongstrongpsihoterapiastrongstrongstrongstrong\" class=\"content-title \"><strong><strong><strong><strong>Psihoterapia<\/strong><\/strong><\/strong><\/strong><\/h3><h4 class=\"content-subtitle rea-hidden\"><\/h4><\/div><\/div>\n\n\n\n<div class=\"wp-block-rea-paragraph-rea-paragraph-block rea-paragraph-block front\"><div class=\"rea-paragraph-block__content\"><p class=\"content-text\">Scopul psihoterapiei, sau al terapiilor prin discu\u021bie \u00een general, este de a ajuta persoanele cu schizofrenie s\u0103 \u00ceN\u021aELEAG\u0102 SIMPTOMELE \u0218I S\u0102-\u0218I TR\u0102IASC\u0102 VIA\u021aA CU MAI PU\u021aIN\u0102 SUFERIN\u021a\u0102. Tratamentele psihologice pot sprijini persoanele cu schizofrenie \u00een gestionarea simptomelor pozitive, cum ar fi halucina\u021biile sau delirurile. \u00cen plus, acestea pot ajuta la ameliorarea unor simptome negative, precum apatia sau anhedonia. Tratamentele psihologice sunt cele mai eficiente atunci c\u00e2nd sunt utilizate \u00een combina\u021bie cu medica\u021bia antipsihotic\u0103.<\/p><\/div><\/div>\n\n\n\n<div class=\"wp-block-rea-paragraph-rea-paragraph-block rea-paragraph-block front\"><div class=\"rea-paragraph-block__content\"><p class=\"content-text\"><strong><strong><strong><strong><strong>Terapia cognitiv-comportamental\u0103 (TCC)<\/strong><\/strong><\/strong><\/strong><\/strong><\/p><\/div><\/div>\n\n\n\n<div class=\"wp-block-rea-paragraph-rea-paragraph-block rea-paragraph-block front\"><div class=\"rea-paragraph-block__content\"><p class=\"content-text\"><br>TCC, sau terapia cognitiv-comportamental\u0103, este cea mai frecvent recomandat\u0103 form\u0103 de terapie prin discu\u021bie pentru tratamentul schizofreniei. Bazat\u0103 pe ideea c\u0103 emo\u021biile noastre sunt influen\u021bate de g\u00e2ndurile noastre, TCC este o abordare orientat\u0103 spre rezolvarea problemelor, care \u00eei \u00eenva\u021b\u0103 pe cei cu schizofrenie CUM S\u0102 FAC\u0102 FA\u021a\u0102 SITUA\u021aIILOR DIFICILE. Prin identificarea \u0219i schimbarea g\u00e2ndurilor \u0219i comportamentelor negative, TCC ajut\u0103 la gestionarea simptomelor precum delirurile si hlucina\u021biile auditive, precum \u0219i a anxiet\u0103\u021bii sociale \u0219i depresiei.<br><br>TCC func\u021bioneaz\u0103 prin \u00eenv\u0103\u021barea persoanelor cum s\u0103 \u00ee\u0219i reformuleze convingerile sau comportamentele care ar putea contribui la apari\u021bia emo\u021biilor negative. Terapia const\u0103 \u00een dou\u0103 componente principale: o COMPONENT\u0102 COGNITIV\u0102, care ajut\u0103 persoana s\u0103 \u00ee\u0219i ajusteze modul de g\u00e2ndire atunci c\u00e2nd evalueaz\u0103 o situa\u021bie, \u0219i o COMPONENT\u0102 COMPORTAMENTAL\u0102, care o ajut\u0103 s\u0103 \u00ee\u0219i regleze reac\u021biile \u00een fa\u021ba acesteia.<br><br>Sesiunile de TCC dureaz\u0103, \u00een mod obi\u0219nuit, 50 DE MINUTE pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103, pe parcursul a 3 P\u00c2N\u0102 LA 6 LUNI, uneori chiar 12 LUNI sau mai mult. \u00cen timpul acestor sesiuni, persoana de care ai grij\u0103 \u00eenva\u021b\u0103, sub \u00eendrumarea unui terapeut, cum g\u00e2ndurile, emo\u021biile \u0219i comportamentele sale se influen\u021beaz\u0103 reciproc. Cu scopul final de a elimina emo\u021biile nedorite, terapeutul pred\u0103 strategii pentru modificarea g\u00e2ndurilor negative \u0219i \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea reac\u021biilor fa\u021b\u0103 de acestea. \u00cen plus, persoana \u00eenva\u021b\u0103 modalit\u0103\u021bi prin care poate evalua dac\u0103 g\u00e2ndurile \u0219i percep\u021biile sale sunt bazate pe realitate, precum \u0219i cum s\u0103 gestioneze simptomele asociate.<br><br>TCC ajut\u0103 oamenii s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 cum mecanismul lor decizional este influen\u021bat de g\u00e2ndurile pe care le au despre sine \u0219i despre lumea din jur. Deoarece aceste introspec\u021bii sunt rareori prezente la persoanele cu schizofrenie, TCC le poate ajuta s\u0103 ob\u021bin\u0103 un control mai mare asupra emo\u021biilor \u0219i comportamentelor lor.<br>Un alt element important al TCC este psihoeduca\u021bia. \u00cen cadrul acestor interven\u021bii psihoterapeutice, persoana drag\u0103 este informat\u0103 despre boal\u0103 \u0219i tratamentul acesteia. Scopul este de a \u00eencuraja o mai bun\u0103 \u00een\u021belegere a schizofreniei \u0219i o abordare responsabil\u0103 a gestion\u0103rii ei. Acest lucru se realizeaz\u0103 prin \u00eendrumare empatic\u0103, furnizarea de informa\u021bii \u0219i luarea de decizii \u00een comun.<br><br>Persoana drag\u0103 poate \u00eenv\u0103\u021ba cum s\u0103 \u00ee\u0219i recapete controlul asupra propriei vie\u021bi, convie\u021buind cu boala. Pentru a putea face fa\u021b\u0103 c\u00e2t mai bine schizofreniei, este esen\u021bial ca aceasta s\u0103 \u00ee\u0219i dezvolte o \u00een\u021belegere de baz\u0103 a cauzelor bolii \u0219i a op\u021biunilor de tratament disponibile \u00een prezent. De asemenea, trebuie s\u0103 \u00eenve\u021be cum s\u0103 detecteze rec\u0103derile \u00eentr-un stadiu incipient \u0219i s\u0103 fie capabili s\u0103 ac\u021bioneze \u00eempotriva acestora. Prin combinarea \u0219edin\u021belor de TCC cu medica\u021bia administrat\u0103, persoanele cu schizofrenie ajung, \u00een cele din urm\u0103, s\u0103 identifice factorii declan\u0219atori ai episoadelor lor psihotice \u0219i s\u0103 \u00eenve\u021be cum s\u0103 \u00eei reduc\u0103 sau s\u0103 \u00eei opreasc\u0103.<br><br><\/p><\/div><\/div>\n\n\n\n<div class=\"wp-block-rea-quote-rea-quote-block rea-quote-block front\"><div class=\"rea-quote-block__wrapper\"><div class=\"rea-quote-block__content-type\"><div class=\"rea-quote-block__content-type--background\" data-type=\"expert\"><div class=\"rea-quote-block__content-type--icon attr-content-type\" data-type=\"expert\"><div class=\"content-type-icon\"><\/div><\/div><\/div><\/div><div class=\"rea-quote-block__content-area\"><p class=\"rea-quote-block__content-area--content-type html-content-type-title\" data-type=\"expert\"><\/p><h5 class=\"rea-quote-block__content-area--title html-title\"><\/h5><div class=\"rea-quote-block__content-area--subtitle html-subtitle\"><\/div><div class=\"rea-quote-block__content-area--reference html-reference\"><\/div><div class=\"rea-quote-block__content-area--text html-text\"><em>\u00a0\u201eDe c\u00e2nd fiica mea a \u00eenceput psihoterapia, simt c\u0103 nu mai lupt\u0103 at\u00e2t de mult cu simptomele sale. Pe de o parte, terapia a ajutat-o s\u0103 g\u0103seasc\u0103 o explica\u021bie pentru vocile pe care le aude, iar pe de alt\u0103 parte, \u00eenva\u021b\u0103 s\u0103 le gestioneze mai bine \u0219i s\u0103 se distan\u021beze de ele. Este o u\u0219urare enorm\u0103 s\u0103 \u0219tiu c\u0103 exist\u0103 cineva, \u00een afar\u0103 de mine, un specialist cu care poate vorbi \u00een mod regulat despre problemele ei. Cineva care \u00eei pune la \u00eendoial\u0103 convingerile f\u0103r\u0103 ca acest lucru s\u0103 duc\u0103 mereu la conflicte. De asemenea, \u00eenva\u021b\u0103 s\u0103 ia \u00een considerare explica\u021bii alternative pentru convingerile sale. Cred c\u0103 nu doar \u00eencepe s\u0103 \u00ee\u0219i \u00een\u021beleag\u0103 emo\u021biile mai bine, ci \u0219i s\u0103 le gestioneze mai eficient. Datorit\u0103 planului ei de criz\u0103, este mai bine preg\u0103tit\u0103 pentru eventualele crize viitoare \u0219i \u0219tie din timp ce poate face.\u201d<\/em><br><br><em>\u2013 Doamna B. K., mama unei tinere cu schizofrenie<\/em><\/div><\/div><\/div><\/div>\n\n\n\n<div class=\"wp-block-rea-paragraph-rea-paragraph-block rea-paragraph-block front\"><div class=\"rea-paragraph-block__content\"><p class=\"content-text\">Terapia de familie<br><br>Un num\u0103r mare de persoane tr\u0103iesc cu schizofrenie. De\u0219i majoritatea membrilor familiei sunt bucuro\u0219i s\u0103 ofere ajutor, \u00eengrijirea unei persoane cu schizofrenie poate fi cople\u0219itoare pentru orice familie. Terapia de familie reprezint\u0103 o modalitate de a sprijini membrii familiei unei persoane cu schizofrenie, ajut\u00e2ndu-i s\u0103 fac\u0103 fa\u021b\u0103 mai bine bolii. Scopul acesteia este de a IMPLICA \u00ceNTREAGA FAMILIE \u00ceN LUCRUL \u00ceMPREUN\u0102, astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 se \u00eembun\u0103t\u0103\u021beasc\u0103 at\u00e2t situa\u021bia persoanei afectate, c\u00e2t \u0219i dinamica \u00eentregii familii. Terapia de familie const\u0103 \u00eentr-o serie de \u00eent\u00e2lniri desf\u0103\u0219urate pe o perioad\u0103 de aproximativ 6 LUNI. Aceste \u00eent\u00e2lniri au o structur\u0103 clar\u0103 \u0219i ofer\u0103 \u00eendrumare profesional\u0103. Pe parcursul acestor sesiuni, po\u021bi discuta informa\u021bii despre schizofrenie, explora modalit\u0103\u021bi prin care s\u0103 \u00ee\u021bi sus\u021bii persoana drag\u0103 \u0219i decide asupra unor solu\u021bii practice pentru problemele cauzate de simptomele schizofreniei. Principalul beneficiu al terapiei de familie este c\u0103 ofer\u0103 un cadru pentru vindecarea dinamicii familiale care ar fi putut fi afectat\u0103 de boal\u0103. Sesiunile reprezint\u0103, de asemenea, o oportunitate pentru a aduna informa\u021bii despre schizofrenie, pentru a naviga \u00eempreun\u0103 prin provoc\u0103ri \u0219i pentru a descoperi modalit\u0103\u021bi de a exprima \u0219i satisface mai bine nevoile tuturor celor implica\u021bi. Acest tip de psihoeduca\u021bie s-a dovedit a fi extrem de eficient \u00een terapia de familie. Mai mult, interven\u021biile familiale \u00een psihoz\u0103 au demonstrat c\u0103 pot reduce rata rec\u0103derilor, durata spitaliz\u0103rilor \u0219i severitatea simptomelor psihotice, contribuind, \u00een acela\u0219i timp, la cre\u0219terea func\u021bionalit\u0103\u021bii persoanei afectate.<br><br><\/p><\/div><\/div>\n\n\n\n<div class=\"wp-block-rea-quote-rea-quote-block rea-quote-block front\"><div class=\"rea-quote-block__wrapper\"><div class=\"rea-quote-block__content-type\"><div class=\"rea-quote-block__content-type--background\" data-type=\"expert\"><div class=\"rea-quote-block__content-type--icon attr-content-type\" data-type=\"expert\"><div class=\"content-type-icon\"><\/div><\/div><\/div><\/div><div class=\"rea-quote-block__content-area\"><p class=\"rea-quote-block__content-area--content-type html-content-type-title\" data-type=\"expert\"><\/p><h5 class=\"rea-quote-block__content-area--title html-title\"><\/h5><div class=\"rea-quote-block__content-area--subtitle html-subtitle\"><\/div><div class=\"rea-quote-block__content-area--reference html-reference\"><\/div><div class=\"rea-quote-block__content-area--text html-text\"><em>\u201eLa \u00eenceput am fost destul de sceptici \u00een privin\u021ba terapiei de familie&#8230; Dar, pe m\u0103sur\u0103 ce ne-am \u00eent\u00e2lnit mai des \u00eempreun\u0103 cu terapeutul, am \u00eenceput s\u0103 folosim aceste \u00eent\u00e2lniri pentru a discuta despre unitatea noastr\u0103 ca familie, despre cum ne sim\u021bim \u0219i ce nevoi avem. \u0218i, desigur, am vorbit despre boala fiului nostru. Am \u00eenv\u0103\u021bat multe despre cum s\u0103 vorbim deschis despre bolal\u0103 \u00een familie \u0219i ce \u00ee\u0219i dore\u0219te el s\u0103 facem \u00een cazul unei rec\u0103deri.\u201d<\/em><br><br><em>\u2013 Doamna F. M., mama unui t\u00e2n\u0103r cu schizofrenie<\/em><\/div><\/div><\/div><\/div>\n\n\n\n<div class=\"wp-block-rea-paragraph-rea-paragraph-block rea-paragraph-block front\"><div class=\"rea-paragraph-block__content\"><p class=\"content-text\"><strong>Instruirea abilit\u0103\u021bilor sociale<\/strong><\/p><\/div><\/div>\n\n\n\n<div class=\"wp-block-rea-illustration-rea-illustration-block rea-illustration-block front\"><img class=\"illustration-bg\" alt=\"\"><div class=\"rea-illustration-block__content\"><div class=\"rea-illustration-block__image image-wrapper\"><a href=\"https:\/\/schizophrenialife.ro\/public\/wp-content\/uploads\/2025\/08\/4-14-RO.jpg\" rel=\"noopener noreferrer\" target=\"_blank\" class=\"\"><img decoding=\"async\" class=\"illustration center\" alt=\"\" src=\"https:\/\/schizophrenialife.ro\/public\/wp-content\/uploads\/2025\/08\/4-14-RO.jpg\" style=\"max-width: 100%\"><img decoding=\"async\" class=\"rea-mobile illustration-mobile\" alt=\"\" src=\"https:\/\/schizophrenialife.ro\/public\/wp-content\/uploads\/2025\/08\/4-14-RO.jpg\"><\/a><\/div><p class=\"rea-site__caption caption-text align-center\"><\/p><\/div><\/div>\n\n\n\n<div class=\"wp-block-rea-paragraph-rea-paragraph-block rea-paragraph-block front\"><div class=\"rea-paragraph-block__content\"><p class=\"content-text\"><br>Instruirea abilit\u0103\u021bilor sociale utilizeaz\u0103 terapia comportamental\u0103 pentru a \u00eenv\u0103\u021ba persoanele cu schizofrenie CUM S\u0102-\u0218I COMUNICE MAI BINE EMO\u021aIILE. Acest aspect este deosebit de important atunci c\u00e2nd persoanele afectate \u00eent\u00e2mpin\u0103 dificult\u0103\u021bi \u00een exprimarea emo\u021biilor sau prezint\u0103 o reducere a interac\u021biunilor sociale. . Acest tip de instruire se concentreaz\u0103 pe mai multe aspecte ale rela\u021biei unei persoane cu ceilal\u021bi, de la utilizarea contactului vizual \u0219i a gesturilor, p\u00e2n\u0103 la gestionarea emo\u021biilor negative. Acest proces \u00eei ajut\u0103 s\u0103 \u00ee\u0219i gestioneze mai bine rela\u021biile, reduc\u00e2nd stresul \u0219i dificult\u0103\u021bile pe care le \u00eent\u00e2mpin\u0103 \u00een interac\u021biunile cu prietenii, membrii familiei sau colegii de munc\u0103. Pe l\u00e2ng\u0103 \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea abilit\u0103\u021bilor sociale, aceste programe contribuie, de asemenea, la \u00ceMBUN\u0102T\u0102\u021aIREA CALIT\u0102\u021aII VIE\u021aII persoanelor cu schizofrenie, reduc\u00e2nd rata rec\u0103derilor.<br><br><\/p><\/div><\/div>\n\n\n\n<div class=\"wp-block-rea-quote-rea-quote-block rea-quote-block front\"><div class=\"rea-quote-block__wrapper\"><div class=\"rea-quote-block__content-type\"><div class=\"rea-quote-block__content-type--background\" data-type=\"expert\"><div class=\"rea-quote-block__content-type--icon attr-content-type\" data-type=\"expert\"><div class=\"content-type-icon\"><\/div><\/div><\/div><\/div><div class=\"rea-quote-block__content-area\"><p class=\"rea-quote-block__content-area--content-type html-content-type-title\" data-type=\"expert\"><\/p><h5 class=\"rea-quote-block__content-area--title html-title\"><\/h5><div class=\"rea-quote-block__content-area--subtitle html-subtitle\"><\/div><div class=\"rea-quote-block__content-area--reference html-reference\"><\/div><div class=\"rea-quote-block__content-area--text html-text\"><em>\u201eDin cauza psihozei, fiul nostru a devenit din ce \u00een ce mai retras \u0219i nesigur, at\u00e2t la locul de munc\u0103, c\u00e2t \u0219i \u00een rela\u021biile cu prietenii s\u0103i vechi. \u00cen acest grup de instruire a abilit\u0103\u021bilor sociale, nu doar c\u0103 are mai mult contact cu persoane de v\u00e2rsta lui, dar poate \u0219i exersa cum s\u0103 intre \u00een contact cu ceilal\u021bi, cum s\u0103 \u00ee\u0219i exprime nevoile \u00een mod adecvat \u0219i, cel mai important pentru el, cum s\u0103 spun\u0103 \u2018nu\u2019 atunci c\u00e2nd ceva devine prea mult.\u201d<\/em><br><br><em>\u2013 Domnul P. F., tat\u0103l unui t\u00e2n\u0103r cu schizofrenie<\/em><\/div><\/div><\/div><\/div>\n\n\n\n<div class=\"wp-block-rea-title-rea-title-block rea-title-block front\"><div class=\"rea-title-block__content\"><h3 id=\"strongstrongstrongstrongstrongstrongstrongstrongterapia-electroconvulsivantstrongstrongstrongstrongstrongstrongstrongstrong\" class=\"content-title \"><strong><strong><strong><strong><strong><strong><strong><strong>Terapia electroconvulsivant\u0103<\/strong><\/strong><\/strong><\/strong><\/strong><\/strong><\/strong><\/strong><\/h3><h4 class=\"content-subtitle rea-hidden\"><\/h4><\/div><\/div>\n\n\n\n<div class=\"wp-block-rea-paragraph-rea-paragraph-block rea-paragraph-block front\"><div class=\"rea-paragraph-block__content\"><p class=\"content-text\"><br>De\u0219i este utilizat\u0103 de mult timp, terapia electroconvulsivant\u0103 (TEC) este \u00eenc\u0103 \u00eenconjurat\u0103 de numeroase ne\u00een\u021belegeri. Este adesea considerat\u0103 o metod\u0103 de \u201eultim\u0103 instan\u021b\u0103\u201d care provoac\u0103 mult\u0103 suferin\u021b\u0103 persoanei tratate. Aceast\u0103 percep\u021bie se datoreaz\u0103, \u00een parte, modului \u00een care TEC a fost prezentat\u0103 gre\u0219it \u00een filme \u0219i emisiuni TV. \u00cen realitate, TEC ESTE O METOD\u0102 SIGUR\u0102 \u0218I EFICIENT\u0102, care presupune aplicarea unui mic \u0219oc electric asupra creierului. Aceasta se realizeaz\u0103 prin plasarea unor electrozi pe scalp \u0219i transmiterea unui curent electric prin ace\u0219tia pentru o perioad\u0103 foarte scurt\u0103 de timp, \u00een timp ce persoana se afl\u0103 sub anestezie general\u0103. Curentul determin\u0103 apari\u021bia unor convulsii cerebrale scurte \u0219i controlate. Un tratament complet de TEC const\u0103, \u00een general, \u00een 2\u20133 \u0219edin\u021be pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103, timp de c\u00e2teva s\u0103pt\u0103m\u00e2ni. TREPTAT, TEC CONDUCE LA O \u00ceMBUN\u0102T\u0102\u021aIRE A ST\u0102RII DE SPIRIT \u0218I A G\u00c2NDIRII. Decizia de a folosi TEC se bazeaz\u0103 \u00eentotdeauna pe considerente etice \u0219i necesit\u0103 consim\u021b\u0103m\u00e2ntul scris al pacientului.<br>De\u0219i TEC este utilizat\u0103 \u00een mod tradi\u021bional pentru tratarea depresiei severe sau a tulbur\u0103rii bipolare, este uneori folosit\u0103 \u0219i pentru tratarea simptomelor schizofreniei, cum ar fi delirurile, halucina\u021biile sau g\u00e2ndirea dezorganizat\u0103. Este utilizat\u0103, de obicei, \u00een cazurile critice, atunci c\u00e2nd medicamentele nu mai sunt eficiente sau c\u00e2nd tratamentul schizofreniei este \u00eengreunat de o depresie sever\u0103. Din acest motiv, TEC este, de multe ori, o interven\u021bie care poate salva vie\u021bi.<\/p><\/div><\/div>\n\n\n\n<div class=\"wp-block-rea-separator-rea-separator-block rea-separator-block front\"><div class=\"rea-separator-block__content\"><hr class=\"rea-separator-block__separator\"><\/div><\/div>\n\n\n\n<div class=\"wp-block-rea-title-rea-title-block rea-title-block front\"><div class=\"rea-title-block__content\"><h3 id=\"strongstrongstrongstrongstrongstrongstrongstrongstrongterapia-prin-artstrongstrongstrongstrongstrongstrongstrongstrongstrong\" class=\"content-title \"><strong><strong><strong><strong><strong><strong><strong><strong><strong>Terapia prin art\u0103<\/strong><\/strong><\/strong><\/strong><\/strong><\/strong><\/strong><\/strong><\/strong><\/h3><h4 class=\"content-subtitle rea-hidden\"><\/h4><\/div><\/div>\n\n\n\n<div class=\"wp-block-rea-paragraph-rea-paragraph-block rea-paragraph-block front\"><div class=\"rea-paragraph-block__content\"><p class=\"content-text\"><br>Terapia prin art\u0103, un tip de psihoterapie conceput pentru a sprijini persoanele care trec prin suferin\u021b\u0103 emo\u021bional\u0103, folose\u0219te arta ca principal mijloc de exprimare \u0219i comunicare. Aceasta cuprinde o varietate de metode, inclusiv muzic\u0103, art\u0103 vizual\u0103, mi\u0219care \u0219i dans, dram\u0103 \u0219i teatru, precum \u0219i scriere creativ\u0103. Adesea, \u00een terapie sunt utilizate mai multe tipuri de expresie artistic\u0103. Terapia prin art\u0103 este conceput\u0103 pentru a FACILITA EXPRIMAREA CREATIV\u0102. Lucrul al\u0103turi de un terapeut specializat \u00een terapia prin art\u0103, fie individual, fie \u00een grupuri mici, poate oferi o nou\u0103 perspectiv\u0103 asupra schizofreniei, sprijinind \u00een acela\u0219i timp dezvoltarea unor modalit\u0103\u021bi alternative de rela\u021bionare cu ceilal\u021bi. . Deoarece persoanele cu schizofrenie tind s\u0103 se retrag\u0103 social, terapia prin art\u0103 le poate facilita implicarea atunci c\u00e2nd interac\u021biunea verbal\u0103 direct\u0103 devine dificil\u0103.<br><br><\/p><\/div><\/div>\n\n\n\n<div class=\"wp-block-rea-illustration-rea-illustration-block rea-illustration-block front\"><img class=\"illustration-bg\" alt=\"\"><div class=\"rea-illustration-block__content\"><div class=\"rea-illustration-block__image image-wrapper\"><a href=\"https:\/\/schizophrenialife.ro\/public\/wp-content\/uploads\/2023\/12\/Art-therapy.jpg\" rel=\"noopener noreferrer\" target=\"_blank\" class=\"\"><img decoding=\"async\" class=\"illustration center\" alt=\"\" src=\"https:\/\/schizophrenialife.ro\/public\/wp-content\/uploads\/2023\/12\/Art-therapy.jpg\" style=\"max-width: 100%\"><img decoding=\"async\" class=\"rea-mobile illustration-mobile\" alt=\"\" src=\"https:\/\/schizophrenialife.ro\/public\/wp-content\/uploads\/2023\/12\/Art-therapy.jpg\"><\/a><\/div><p class=\"rea-site__caption caption-text align-center\"><\/p><\/div><\/div>\n\n\n\n<div class=\"wp-block-rea-paragraph-rea-paragraph-block rea-paragraph-block front\"><div class=\"rea-paragraph-block__content\"><p class=\"content-text\">Aceast\u0103 form\u0103 de terapie le poate ajuta s\u0103 \u00ee\u0219i exprime emo\u021biile \u0219i sentimentele, mai ales \u00een cazurile \u00een care le este greu s\u0103 vorbeasc\u0103 despre anumite lucruri sau c\u00e2nd se simt \u00eenstr\u0103inate de propriile tr\u0103iri. De asemenea, terapia prin art\u0103 poate ajuta la confruntarea \u0219i procesarea unor evenimente traumatice din trecut, care ar fi putut contribui la declan\u0219area experien\u021belor psihotice. Scopul terapiei prin art\u0103 este de a \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi creativitatea, capacitatea de a exprima emo\u021bii, abilit\u0103\u021bile de comunicare, introspec\u021bia \u0219i capacitatea de a se rela\u021biona at\u00e2t cu sine, c\u00e2t \u0219i cu ceilal\u021bi.<br>Aceast\u0103 form\u0103 de terapie le poate ajuta s\u0103 \u00ee\u0219i exprime emo\u021biile \u0219i sentimentele, mai ales \u00een cazurile \u00een care le este greu s\u0103 vorbeasc\u0103 despre anumite lucruri sau c\u00e2nd se simt \u00eenstr\u0103inate de propriile tr\u0103iri. De asemenea, terapia prin art\u0103 poate ajuta la confruntarea \u0219i procesarea unor evenimente traumatice din trecut, care ar fi putut contribui la declan\u0219area experien\u021belor psihotice. Scopul terapiei prin art\u0103 este de a \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi creativitatea, capacitatea de a exprima emo\u021bii, abilit\u0103\u021bile de comunicare, introspec\u021bia \u0219i capacitatea de a se rela\u021biona at\u00e2t cu sine, c\u00e2t \u0219i cu ceilal\u021bi. Terapia prin art\u0103 le ofer\u0103 persoanelor posibilitatea de a-\u0219i transpune experien\u021bele \u00een crea\u021biile lor, inclusiv tr\u0103irile emo\u021bionale, cognitive \u0219i psihotice, permi\u021b\u00e2ndu-le s\u0103 le proceseze \u00eentr-un ritm personalizat. De\u0219i nu este pe deplin clar cum \u0219i de ce terapia prin art\u0103 func\u021bioneaz\u0103, studiile sugereaz\u0103 c\u0103 aceasta ajut\u0103 persoanele cu schizofrenie s\u0103 \u00ee\u0219i controleze mai bine psihoza. De asemenea, contribuie la o mai bun\u0103 \u00een\u021belegere a simptomelor, cum ar fi halucina\u021biile sau delirurile. \u00cen plus, exist\u0103 dovezi c\u0103 terapia prin art\u0103 poate facilita recuperarea, \u00een special pentru persoanele care prezint\u0103 simptome negative. Astfel, terapia prin art\u0103 este considerat\u0103 deopotriv\u0103 de terapeu\u021bi \u0219i de pacien\u021bi o interven\u021bie benefic\u0103 \u0219i semnificativ\u0103.<\/p><\/div><\/div>\n\n\n\n<div class=\"wp-block-rea-separator-rea-separator-block rea-separator-block front\"><div class=\"rea-separator-block__content\"><hr class=\"rea-separator-block__separator\"><\/div><\/div>\n\n\n\n<div class=\"wp-block-rea-title-rea-title-block rea-title-block front\"><div class=\"rea-title-block__content\"><h3 id=\"strongstrongstrongstrongstrongstrongstrongstrongstronganimalele-de-companie-i-terapia-asistat-de-animalestrongstrongstrongstrongstrongstrongstrongstrongstrong\" class=\"content-title \"><strong><strong><strong><strong><strong><strong><strong><strong><strong>Animalele de companie \u0219i terapia asistat\u0103 de animale<\/strong><\/strong><\/strong><\/strong><\/strong><\/strong><\/strong><\/strong><\/strong><\/h3><h4 class=\"content-subtitle rea-hidden\"><\/h4><\/div><\/div>\n\n\n\n<div class=\"wp-block-rea-illustration-rea-illustration-block rea-illustration-block front\"><img class=\"illustration-bg\" alt=\"\"><div class=\"rea-illustration-block__content\"><div class=\"rea-illustration-block__image image-wrapper\"><a href=\"https:\/\/schizophrenialife.ro\/public\/wp-content\/uploads\/2023\/12\/Pt-therayp.jpg\" rel=\"noopener noreferrer\" target=\"_blank\" class=\"\"><img decoding=\"async\" class=\"illustration center\" alt=\"\" src=\"https:\/\/schizophrenialife.ro\/public\/wp-content\/uploads\/2023\/12\/Pt-therayp.jpg\" style=\"max-width: 100%\"><img decoding=\"async\" class=\"rea-mobile illustration-mobile\" alt=\"\" src=\"https:\/\/schizophrenialife.ro\/public\/wp-content\/uploads\/2023\/12\/Pt-therayp.jpg\"><\/a><\/div><p class=\"rea-site__caption caption-text align-center\"><\/p><\/div><\/div>\n\n\n\n<div class=\"wp-block-rea-paragraph-rea-paragraph-block rea-paragraph-block front\"><div class=\"rea-paragraph-block__content\"><p class=\"content-text\">Se \u0219tie c\u0103 animalele de companie au un efect pozitiv asupra vie\u021bii noastre. Ele pot contribui la ameliorarea suferin\u021bei atunci c\u00e2nd ne confrunt\u0103m cu probleme de s\u0103n\u0103tate cronice, singur\u0103tate sau depresie, oferindu-ne un motiv pentru a ne schimba perspectiva \u0219i a g\u0103si un scop. Prin urmare, animalele au fost folosite \u00een terapie de secole. Terapia asistat\u0103 de animale presupune includerea acestora \u00een planul de tratament, fie ca sprijin emo\u021bional, fie ca animale de serviciu special antrenate pentru a ajuta \u00een activit\u0103\u021bile zilnice. De\u0219i c\u00e2inii sunt cele mai frecvent utilizate animale \u00een aceast\u0103 terapie, se pot folosi \u0219i cai, pisici, p\u0103s\u0103ri \u0219i alte animale.<br>Efectul pozitiv al animalelor de companie a fost studiat \u0219i \u00een cazul persoanelor cu schizofrenie. Un studiu a constatat c\u0103 prezen\u021ba unui c\u00e2ine \u00een timpul \u0219edin\u021belor de terapie a \u00eembun\u0103t\u0103\u021bit anhedonia, motiva\u021bia \u0219i modul \u00een care participan\u021bii \u00ee\u0219i petrec timpul liber. De asemenea, s-au observat \u00eembun\u0103t\u0103\u021biri \u00een ceea ce prive\u0219te capacitatea de socializare \u0219i percep\u021bia asupra propriei persoane. OAlte studii au raportat progrese \u00een gestionarea celor trei tipuri de simptome ale schizofreniei: pozitive, negative \u0219i cognitive.<br><br>DE\u021aINEREA UNEI ANIMALE DE COMPANIE ARE O SERIE DE BENEFICII pentru persoanele cu afec\u021biuni psihice pe termen lung. Animalele sunt adesea considerate la fel de importante ca membrii familiei, oferind o rela\u021bie sigur\u0103 \u0219i intim\u0103. Ele pot distrage aten\u021bia de la simptomele sup\u0103r\u0103toare, \u00eencuraj\u00e2nd \u00een acela\u0219i timp activitatea fizic\u0103. Animalele de companie ofer\u0103 confort \u00een momentele \u00een care rela\u021biile cu prietenii sau familia sunt limitate sau dificile.<br>De asemenea, animalele ajut\u0103 la dezvoltarea unor rutine care ofer\u0103 sprijin emo\u021bional \u0219i social. Prin faptul c\u0103 necesit\u0103 \u00eengrijire, ele ofer\u0103 un sentiment de control pe care persoanele cu schizofrenie \u00eel pot g\u0103si dificil de ob\u021binut \u00een alte rela\u021bii. \u00cen plus, animalele de companie pot avea un impact pozitiv asupra stigmatiz\u0103rii asociate bolilor mintale, oferindu-le proprietarilor sentimentul de acceptare.<br>Ca urmare, de\u021binerea unui animal de companie \u0219i terapia asistat\u0103 de animale pot contribui la reabilitarea psihosocial\u0103 \u0219i la \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea calit\u0103\u021bii vie\u021bii persoanelor cu schizofrenie.<\/p><\/div><\/div>\n\n\n\n<div class=\"wp-block-rea-separator-rea-separator-block rea-separator-block front\"><div class=\"rea-separator-block__content\"><hr class=\"rea-separator-block__separator\"><\/div><\/div>\n\n\n\n<div class=\"wp-block-rea-title-rea-title-block rea-title-block front\"><div class=\"rea-title-block__content\"><h3 id=\"strongstrongstrongstrongstrongstrongstrongstrongstrongcomunitile-terapeuticestrongstrongstrongstrongstrongstrongstrongstrongstrong\" class=\"content-title \"><strong><strong><strong><strong><strong><strong><strong><strong><strong>Comunit\u0103\u021bile terapeutice<\/strong><\/strong><\/strong><\/strong><\/strong><\/strong><\/strong><\/strong><\/strong><\/h3><h4 class=\"content-subtitle rea-hidden\"><\/h4><\/div><\/div>\n\n\n\n<div class=\"wp-block-rea-paragraph-rea-paragraph-block rea-paragraph-block front\"><div class=\"rea-paragraph-block__content\"><p class=\"content-text\">Comunit\u0103\u021bile terapeutice sunt grupuri mici \u0219i bine sudate, unde persoanele pot exersa abilit\u0103\u021bile de baz\u0103 necesare convie\u021buirii cu ceilal\u021bi \u0219i pot primi ajutor, oferind \u00een acela\u0219i timp sprijin altora. Ini\u021bial dezvoltate pentru reabilitarea solda\u021bilor traumatiza\u021bi psihologic, comunit\u0103\u021bile terapeutice au fost utilizate cu succes \u00een tratamentul bolilor mintale severe, precum schizofrenia. Acestea sunt structurate \u00een jurul responsabilit\u0103\u021bii, cooper\u0103rii \u0219i comunic\u0103rii, iar participan\u021bii pot locui \u00een comunitate ca reziden\u021bi sau pot participa la \u00eent\u00e2lniri de grup de c\u00e2teva ori pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103.<br>Scopul acestor comunit\u0103\u021bi este de a oferi un mediu familial, cu un nivel redus de stres, pentru persoanele cu boli mintale, unde acestea beneficiaz\u0103 de sprijin continuu \u0219i au oportunitatea de a-\u0219i \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi rela\u021biile sociale \u0219i sentimentul de scop \u00een via\u021b\u0103. \u00cen acest sens, comunitatea \u00eens\u0103\u0219i func\u021bioneaz\u0103 ca un instrument de terapie.<\/p><\/div><\/div>\n\n\n\n<div class=\"wp-block-rea-separator-rea-separator-block rea-separator-block front\"><div class=\"rea-separator-block__content\"><hr class=\"rea-separator-block__separator\"><\/div><\/div>\n\n\n\n<div class=\"wp-block-rea-title-rea-title-block rea-title-block front\"><div class=\"rea-title-block__content\"><h3 id=\"strongstrongstrongstrongstrongstrongstrongstrongstrongrelaxarea-progresiv-a-muchilorstrongstrongstrongstrongstrongstrongstrongstrongstrong\" class=\"content-title \"><strong><strong><strong><strong><strong><strong><strong><strong><strong>Relaxarea progresiv\u0103 a mu\u0219chilor<\/strong><\/strong><\/strong><\/strong><\/strong><\/strong><\/strong><\/strong><\/strong><\/h3><h4 class=\"content-subtitle rea-hidden\"><\/h4><\/div><\/div>\n\n\n\n<div class=\"wp-block-rea-paragraph-rea-paragraph-block rea-paragraph-block front\"><div class=\"rea-paragraph-block__content\"><p class=\"content-text\"><br>Relaxarea progresiv\u0103 a mu\u0219chilor (PMR) este o tehnic\u0103 de relaxare profund\u0103, bazat\u0103 pe tensionarea \u0219i relaxarea succesiv\u0103 a grupurilor musculare, sincronizat\u0103 cu respira\u021bia. PMR a fost aplicat\u0103 cu succes pentru a \u021aINE SUB CONTROL STRESUL \u0218I ANXIETATEA, pentru a ameliora insomnia \u0219i pentru a minimiza anumite tipuri de durere cronic\u0103. De asemenea, aceast\u0103 tehnic\u0103 poate fi utilizat\u0103 pentru reducerea stresului \u0219i anxiet\u0103\u021bii la pacien\u021bii cu schizofrenie, contribuind la cre\u0219terea st\u0103rii subiective de bine.<\/p><\/div><\/div>\n\n\n\n<div class=\"wp-block-rea-separator-rea-separator-block rea-separator-block front\"><div class=\"rea-separator-block__content\"><hr class=\"rea-separator-block__separator\"><\/div><\/div>\n\n\n\n<div class=\"wp-block-rea-title-rea-title-block rea-title-block front\"><div class=\"rea-title-block__content\"><h3 id=\"strongstrongstrongstrongstrongstrongstrongstrongstrongjocurile-videostrongstrongstrongstrongstrongstrongstrongstrongstrong\" class=\"content-title \"><strong><strong><strong><strong><strong><strong><strong><strong><strong>Jocurile video<\/strong><\/strong><\/strong><\/strong><\/strong><\/strong><\/strong><\/strong><\/strong><\/h3><h4 class=\"content-subtitle rea-hidden\"><\/h4><\/div><\/div>\n\n\n\n<div class=\"wp-block-rea-paragraph-rea-paragraph-block rea-paragraph-block front\"><div class=\"rea-paragraph-block__content\"><p class=\"content-text\"><br>Jocurile video reprezint\u0103 o metod\u0103 relativ nou\u0103 \u00een tratamentul schizofreniei. De\u0219i sunt adesea percepute ca favoriz\u00e2nd lenea intelectual\u0103 sau un stil de via\u021b\u0103 sedentar, jocurile video le permit juc\u0103torilor s\u0103 DEZVOLTE O GAM\u0102 LARG\u0102 DE ABILIT\u0102\u021aI COGNITIVE \u0219i s\u0103 \u00ceMBUN\u0102T\u0102\u021aEASC\u0102 PLASTICITATEA CEREBRAL\u0102. S-a demonstrat c\u0103 jocurile video \u2013 \u00een special cele care implic\u0103 mi\u0219care \u0219i exerci\u021bii fizice (numite exergames) \u2013 \u00eembun\u0103t\u0103\u021besc abilit\u0103\u021bile cognitive \u0219i motiva\u021bia tinerilor cu schizofrenie. Jocurile video pot contribui, de asemenea, la \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea st\u0103rii emo\u021bionale, a dispozi\u021biei \u0219i a abilit\u0103\u021bilor sociale, oferind o alternativ\u0103 atractiv\u0103 la activitatea fizic\u0103. Mai mult, cercet\u0103rile sugereaz\u0103 c\u0103, prin practicarea jocurilor video, persoanele cu schizofrenie pot fi antrenate s\u0103 CONTROLEZE MAI BINE HALUCINA\u021aIILE VERBALE.<\/p><\/div><\/div>\n\n\n\n<div class=\"wp-block-rea-separator-rea-separator-block rea-separator-block front\"><div class=\"rea-separator-block__content\"><hr class=\"rea-separator-block__separator\"><\/div><\/div>\n\n\n\n<div class=\"wp-block-rea-title-rea-title-block rea-title-block front\"><div class=\"rea-title-block__content\"><h3 id=\"strongstrongstrongstrongstrongstrongstrongstrongstrongtelemedicinastrongstrongstrongstrongstrongstrongstrongstrongstrong\" class=\"content-title \"><strong><strong><strong><strong><strong><strong><strong><strong><strong>Telemedicina<\/strong><\/strong><\/strong><\/strong><\/strong><\/strong><\/strong><\/strong><\/strong><\/h3><h4 class=\"content-subtitle rea-hidden\"><\/h4><\/div><\/div>\n\n\n\n<div class=\"wp-block-rea-paragraph-rea-paragraph-block rea-paragraph-block front\"><div class=\"rea-paragraph-block__content\"><p class=\"content-text\">\u00cen timpul pandemiei, posibilitatea de a merge fizic la medic s-a redus considerabil. \u00cen acela\u0219i timp, \u00eens\u0103, utilizarea aplica\u021biilor de apel video a cunoscut o cre\u0219tere semnificativ\u0103, permi\u021b\u00e2nd oamenilor s\u0103 se vad\u0103 \u0219i s\u0103 comunice folosind smartphone-urile sau computerele. Pe l\u00e2ng\u0103 faptul c\u0103 au facilitat men\u021binerea contactului social \u0219i continuarea educa\u021biei prin cursuri online, aceste aplica\u021bii au permis \u0219i pacien\u021bilor cu afec\u021biuni u\u0219oare s\u0103 discute cu medicii lor \u0219i s\u0103 primeasc\u0103 \u00eengrijirea necesar\u0103, reduc\u00e2nd astfel expunerea la virus sau la al\u021bi pacien\u021bi bolnavi.<br>De\u0219i aceast\u0103 tehnologie are anumite limit\u0103ri inerente (\u00een special legate de calitatea examin\u0103rii \u0219i eficien\u021ba furniz\u0103rii \u00eengrijirii medicale), am fost martori la \u00eenceputul transform\u0103rii digitale a rela\u021biei dintre medic \u0219i pacient. Aceast\u0103 schimbare a oferit pacien\u021bilor acces esen\u021bial la servicii medicale \u00een timpul unei crize majore de s\u0103n\u0103tate public\u0103 \u0219i, pe termen lung, va influen\u021ba probabil modul \u00een care comunic\u0103m cu medicul nostru.<\/p><\/div><\/div>\n\n\n\n<div class=\"wp-block-rea-separator-rea-separator-block rea-separator-block front\"><div class=\"rea-separator-block__content\"><hr class=\"rea-separator-block__separator\"><\/div><\/div>\n\n\n\n<div class=\"wp-block-rea-title-rea-title-block rea-title-block front\"><div class=\"rea-title-block__content\"><h3 id=\"strongstrongstrongstrongstrongstrongstrongstrongstronggsirea-tratamentului-potrivitstrongstrongstrongstrongstrongstrongstrongstrongstrong\" class=\"content-title \"><strong><strong><strong><strong><strong><strong><strong><strong><strong>G\u0103sirea tratamentului potrivit<\/strong><\/strong><\/strong><\/strong><\/strong><\/strong><\/strong><\/strong><\/strong><\/h3><h4 class=\"content-subtitle rea-hidden\"><\/h4><\/div><\/div>\n\n\n\n<div class=\"wp-block-rea-paragraph-rea-paragraph-block rea-paragraph-block front\"><div class=\"rea-paragraph-block__content\"><p class=\"content-text\"><br>Pentru o persoan\u0103 cu schizofrenie, g\u0103sirea tratamentului adecvat poate fi adesea o c\u0103l\u0103torie lung\u0103 \u0219i complex\u0103. O parte esen\u021bial\u0103 a acestei c\u0103l\u0103torii este EXPLORAREA \u0218I DESCOPERIREA METODELOR care func\u021bioneaz\u0103 cel mai bine pentru persoana drag\u0103 \u0219i simptomele sale. Este important s\u0103 ai r\u0103bdare pe parcursul acestui proces. De\u0219i dorin\u021ba de a elimina simptomele este puternic\u0103, fiecare persoan\u0103 are propriul s\u0103u drum \u00een identificarea tratamentelor care i se potrivesc cel mai bine. Chiar dac\u0103 acest proces poate p\u0103rea cople\u0219itor, exist\u0103 o varietate de m\u0103suri care pot contribui la u\u0219urarea lui. Cel mai important lucru este S\u0102 \u00ceMP\u0102RT\u0102\u0218E\u0218TI EXPERIEN\u021aELE cu echipa de tratament. Este esen\u021bial ca echipa medical\u0103 s\u0103 aib\u0103 o \u00een\u021belegere clar\u0103 a simptomelor pentru a putea crea un plan de tratament care s\u0103 fie eficient \u0219i personalizat pentru persoana drag\u0103.<\/p><\/div><\/div>\n\n\n\n<div class=\"wp-block-rea-illustration-rea-illustration-block rea-illustration-block front\"><img class=\"illustration-bg\" alt=\"\"><div class=\"rea-illustration-block__content\"><div class=\"rea-illustration-block__image image-wrapper\"><a href=\"https:\/\/schizophrenialife.ro\/public\/wp-content\/uploads\/2023\/12\/Schermata-2023-12-13-alle-18.23.09.jpg\" rel=\"noopener noreferrer\" target=\"_blank\" class=\"\"><img decoding=\"async\" class=\"illustration center\" alt=\"\" src=\"https:\/\/schizophrenialife.ro\/public\/wp-content\/uploads\/2023\/12\/Schermata-2023-12-13-alle-18.23.09.jpg\" style=\"max-width: 100%\"><img decoding=\"async\" class=\"rea-mobile illustration-mobile\" alt=\"\" src=\"https:\/\/schizophrenialife.ro\/public\/wp-content\/uploads\/2023\/12\/Schermata-2023-12-13-alle-18.23.09.jpg\"><\/a><\/div><p class=\"rea-site__caption caption-text align-center\">Image caption.<\/p><\/div><\/div>\n\n\n\n<div class=\"wp-block-rea-references-rea-references-block rea-references-block front\"><div class=\"rea-references-block__references\"><p class=\"references-title\">Referin\u021be<\/p><ol class=\"references-list\"><li>Altamura AC, Fagiolini A, Galderisi S, Rocca P, Rossi A. Integrated treatment of schizophrenia. Journal of Psychopathology 2015; 21:168-193<\/li><li>U\u00e7ok A, Gaebel W. Side effects of atypical antipsychotics: a brief overview. World psychiatry: official journal of the World Psychiatric. Association (WPA) 2008. 7(1), 58\u201362. https:\/\/ doi.org\/10.1002\/j.2051-5545.2008.tb00154.x<\/li><li>Caponnetto P, Polosa R, Robson D, Bauld L. Tobacco smoking, related harm and motivation to quit smoking in people with schizophrenia spectrum disorders. Health psychology research vol. 8,1 9042. 27 May. 2020, doi:10.4081\/hpr.2020.9042<\/li><li>Haddad PM, Brain C, Scott J. Nonadherence with antipsychotic medication in schizophrenia: challenges and management strategies. Patient Relat Outcome Meas. 2014;5:43-62. Published 2014 Jun 23. doi:10.2147\/PROM.S42735<\/li><li>Falkai P, Malchow B, Wobrock T. et al. The effect of aerobic exercise on cortical rchitecture in patients with chronic schizophrenia: a randomized controlled MRI study. Eur Arch Psychiatry Clin Neurosci 263, 469\u2013473 (2013). <a href=\"https:\/\/doi.org\/10.1007\/s00406-012-0383-y\" rel=\"nofollow noopener\" target=\"_blank\">https:\/\/doi.org\/10.1007\/s00406-012-0383-y<\/a><\/li><li>Farholm A, S\u00f8rensen M. Motivation for physical activity and exercise in severe mental illness: A systematic review of cross-sectional studies. Int J Ment Health Nurs. 2016 Apr;25(2):116-26. doi: 10.1111\/inm.12217. Epub 2016 Feb 1. PMID: 26833453.<\/li><li>Jingxuan H. Art Therapy: A Complementary Treatment for Mental Disorders. Front. Psychol. 12 August 2021. https:\/\/ doi.org\/10.3389\/fpsyg.2021.686005\u00a0<\/li><li>Vancampfort D, De Hert M, Knapen J, Maurissen K, Raepsaet J, Deckx S, Remans S, Probst M. Effects of progressive muscle relaxation on state anxiety and subjective well-being in people with schizophrenia: a randomized controlled trial. Clin Rehabil. 2011 Jun;25(6):56775. doi: 10.1177\/0269215510395633. Epub 2011 Mar 14. PMID: 21402653.<\/li><li>Nathans-Barel I, Feldman P, Berger B, Modai I, Silver H. Animal-assisted therapy ameliorates anhedonia in schizophrenia patients. A controlled pilot study. Psychother Psychosom. 2005;74(1):31-5. doi: 10.1159\/000082024. PMID: 15627854.<\/li><li>Hosak L. Electroconvulsive Therapy in Schizophrenia. World J Psychiatry Ment Health Res. 2018; 2(1): 1008<\/li><li>Almerie MQ, Okba Al Marhi M, Jawoosh M, Alsabbagh M, Matar HE, Maayan N, Bergman H. Social skills programmes for schizophrenia. Cochrane Database Syst Rev. 2015 Jun 9;2015(6):CD009006. doi: 10.1002\/14651858.CD009006.pub2. PMID: 26059249; PMCID: PMC7033904.<\/li><li>Camacho-Gomez M, Castellvi P. Effectiveness of Family Intervention for Preventing Relapse in First-Episode Psychosis Until 24 Months of Follow-up: A Systematic Review With Meta-analysis of Randomized Controlled Trials. Schizophr Bull. 2020 Jan 4;46(1):98-109. doi: 10.1093\/schbul\/sbz038. PMID: 31050757; PMCID: PMC6942164.<\/li><li>Reeves JJ, Ayers JW, Longhurst CA. Telehealth in the COVID-19 Era: A Balancing Act to Avoid Harm. J Med Internet Res. 2021 Feb 1;23(2):e24785.<\/li><\/ol><\/div><\/div>\n\n\n\n\n<div class=\"wp-block-rea-title-rea-title-block rea-title-block front rea-share-block\" style=\"margin-bottom:30px;text-align:center;\">\n\t\t<div class=\"\">\n\t\t\t<span style=\"display:block;margin-bottom:10px;font-size:20px;\">Share<\/span>\n\t\t\t<a href=\"https:\/\/www.facebook.com\/sharer\/sharer.php?u=https:\/\/schizophrenialife.ro\/public\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/4805\" class=\"facebook-share\" target=\"_blank\"><\/a>\n\t\t\t<a href=\"https:\/\/www.linkedin.com\/shareArticle?mini=true&#038;url=https:\/\/schizophrenialife.ro\/public\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/4805\" class=\"linkedin-share\" target=\"_blank\"><\/a>\n\t\t<\/div>\n\t<\/div>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Share<\/p>\n","protected":false},"author":9,"featured_media":0,"parent":0,"menu_order":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","template":"page-fullwidth.php","meta":{"rea_page_title_signed_in_meta_block_field":"Therapeutic amends","rea_page_title_signed_out_meta_block_field":"Therapeutic amends","rea_page_description_signed_in_meta_block_field":"","rea_page_description_signed_out_meta_block_field":"","rea_page_footer_id_meta_block_field":"","rea_page_footer_date_meta_block_field":"","rank_math_lock_modified_date":false,"footnotes":""},"class_list":["post-4805","page","type-page","status-publish","hentry"],"acf":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/schizophrenialife.ro\/public\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/4805","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/schizophrenialife.ro\/public\/wp-json\/wp\/v2\/pages"}],"about":[{"href":"https:\/\/schizophrenialife.ro\/public\/wp-json\/wp\/v2\/types\/page"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/schizophrenialife.ro\/public\/wp-json\/wp\/v2\/users\/9"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/schizophrenialife.ro\/public\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=4805"}],"version-history":[{"count":6,"href":"https:\/\/schizophrenialife.ro\/public\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/4805\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":9592,"href":"https:\/\/schizophrenialife.ro\/public\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/4805\/revisions\/9592"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/schizophrenialife.ro\/public\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=4805"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}