{"id":4774,"date":"2023-12-22T17:53:36","date_gmt":"2023-12-22T16:53:36","guid":{"rendered":"https:\/\/schizophrenia.life\/public\/?page_id=4774"},"modified":"2026-01-07T10:10:00","modified_gmt":"2026-01-07T09:10:00","slug":"the-3-as-of-stigma-remedyacknowledge-apprehend-alleviate","status":"publish","type":"page","link":"https:\/\/schizophrenialife.ro\/public\/the-3-as-of-stigma-remedyacknowledge-apprehend-alleviate\/","title":{"rendered":"Cei 3 A ai combaterii stigmatiz\u0103rii: Acceptare, Asimilare, Ameliorare"},"content":{"rendered":"\n<div class=\"wp-block-rea-inpage-nav-rea-inpage-nav-block rea-inpage-nav-block front has-margin\"><div class=\"rea-inpage-nav-block__image\" style=\"background-image: url(https:\/\/schizophrenia.life\/public\/wp-content\/uploads\/2019\/03\/wooden.png)\"><img decoding=\"async\" class=\"inpage-nav-background\" alt=\"\" src=\"https:\/\/schizophrenia.life\/public\/wp-content\/uploads\/2019\/03\/wooden.png\"><\/div><div class=\"rea-inpage-nav-block__content\"><div class=\"rea-inpage-nav-block__content--wrapper\"><div class=\"text-wrapper\"><h2 class=\"inpage-nav-title\">Cei 3 A ai combaterii stigmatiz\u0103rii: Acceptare, Asimilare, Ameliorare<\/h2><ul class=\"inpage-nav-list\"><\/ul><\/div><div class=\"section-nav\"><h4 class=\"section-nav--title\">\u00cen aceast\u0103 sec\u021biune<\/h4><div class=\"section-nav--nav-items js-inpage-nav-items\"><\/div><\/div><\/div><\/div><\/div>\n\n\n\n<div class=\"wp-block-rea-illustration-rea-illustration-block rea-illustration-block front\"><img class=\"illustration-bg\" alt=\"\"><div class=\"rea-illustration-block__content\"><div class=\"rea-illustration-block__image image-wrapper\"><a href=\"\" rel=\"noopener noreferrer\" target=\"_blank\" class=\"is-blocked\"><img decoding=\"async\" class=\"illustration left\" alt=\"\" src=\"https:\/\/schizophrenialife.ro\/public\/wp-content\/uploads\/2023\/12\/Schermata-2023-12-13-alle-17.25.48.jpg\" style=\"max-width: 72%\"><img decoding=\"async\" class=\"rea-mobile illustration-mobile\" alt=\"\" src=\"https:\/\/schizophrenialife.ro\/public\/wp-content\/uploads\/2023\/12\/Schermata-2023-12-13-alle-17.25.48.jpg\"><\/a><\/div><p class=\"rea-site__caption caption-text align-left\"><\/p><\/div><\/div>\n\n\n\n<div class=\"wp-block-rea-title-rea-title-block rea-title-block front\"><div class=\"rea-title-block__content\"><h3 data-short=\"\" id=\"strongnu-eti-singurstrong\" class=\"content-title \"><strong>Nu e\u0219ti singur!<\/strong><\/h3><h4 class=\"content-subtitle rea-hidden\"><\/h4><\/div><\/div>\n\n\n\n<div class=\"wp-block-rea-paragraph-rea-paragraph-block rea-paragraph-block front\"><div class=\"rea-paragraph-block__content\"><p class=\"content-text\">Exist\u0103 peste 20 DE MILIOANE de persoane care tr\u0103iesc cu schizofrenie \u00een \u00eentreaga lume.<br>Al\u0103turi de ei sunt \u00eengrijitorii care se confrunt\u0103 cu acelea\u0219i temeri, dificult\u0103\u021bi \u0219i provoc\u0103ri ca \u0219i tine acum. Conecteaz\u0103-te cu ei.<br>Al\u0103tur\u0103-te unui grup de sprijin sau unei asocia\u021bii pentru \u00eengrijitori.<br>\u00cen Europa exist\u0103 o re\u021bea extins\u0103 de \u00eengrijitori care \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219esc acela\u0219i scop: s\u0103 aib\u0103 un impact pozitiv asupra vie\u021bii celor de care au grij\u0103.<br>Aceasta poate fi, de asemenea, o oportunitate de a te conecta cu alte familii afectate de schizofrenie. Persoanele cu schizofrenie \u0219i familiile lor se simt adesea izolate sau ne\u00een\u021belese. Poate fi de ajutor s\u0103 intri \u00een contact cu ei, s\u0103 \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219i\u021bi experien\u021be \u0219i s\u0103 oferi\u021bi sfaturi unii altora.<br>Cel mai important, este sa discu\u021bi cu speciali\u0219tii din domeniul s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii. Dac\u0103 exist\u0103 o echip\u0103 medical\u0103 care are grij\u0103 de persoana drag\u0103, apeleaz\u0103 la ei pentru sfaturi. Implic\u0103-te activ \u00een conversa\u021bie. Aminte\u0219te-\u021bi: NU E\u0218TI SINGUR!<br><br><\/p><\/div><\/div>\n\n\n\n<div class=\"wp-block-rea-quote-rea-quote-block rea-quote-block front\"><div class=\"rea-quote-block__wrapper\"><div class=\"rea-quote-block__content-type\"><div class=\"rea-quote-block__content-type--background\" data-type=\"expert\"><div class=\"rea-quote-block__content-type--icon attr-content-type\" data-type=\"expert\"><div class=\"content-type-icon\"><\/div><\/div><\/div><\/div><div class=\"rea-quote-block__content-area\"><p class=\"rea-quote-block__content-area--content-type html-content-type-title\" data-type=\"expert\"><\/p><h5 class=\"rea-quote-block__content-area--title html-title\"><\/h5><div class=\"rea-quote-block__content-area--subtitle html-subtitle\"><\/div><div class=\"rea-quote-block__content-area--reference html-reference\"><\/div><div class=\"rea-quote-block__content-area--text html-text\"><em>\u201eC\u00e2nd am avut ocazia s\u0103 vorbesc cu al\u021bi \u00eengrijitori, am realizat brusc c\u0103 nu sunt singur\u0103. S\u0103 aud c\u0103 at\u00e2t de multe familii se lupt\u0103 cu boala copilului lor \u00eentr-un mod similar cu al nostru m-a ajutat enorm; s\u0103 \u0219tiu c\u0103 \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219im acelea\u0219i griji pentru copiii no\u0219tri, dar \u0219i aceea\u0219i triste\u021be fa\u021b\u0103 de boal\u0103 \u0219i toate restric\u021biile care vin odat\u0103 cu ea; c\u0103 \u0219i ei sunt uneori cople\u0219i\u021bi de sentimente de vinov\u0103\u021bie \u0219i neputin\u021b\u0103; c\u0103 uneori se simt ru\u0219ina\u021bi \u0219i nesiguri cu privire la modul \u00een care reac\u021bioneaz\u0103 cei din jur.<br>\u0218i chiar dac\u0103 schimbul de experien\u021be cu ceilal\u021bi nu mi-a rezolvat toate problemele, m-am sim\u021bit mult mai u\u0219urat\u0103 dup\u0103 aceea, pentru c\u0103 \u0219tiam c\u0103 nu sunt singur\u0103 \u0219i c\u0103 sentimentele mele sunt valide.\u201d<br><\/em><br><br><em><em>\u2013 Doamna A. J., mama unui t\u00e2n\u0103r cu schizofrenie<\/em><\/em><\/div><\/div><\/div><\/div>\n\n\n\n<div class=\"wp-block-rea-separator-rea-separator-block rea-separator-block front\"><div class=\"rea-separator-block__content\"><hr class=\"rea-separator-block__separator\"><\/div><\/div>\n\n\n\n<div class=\"wp-block-rea-title-rea-title-block rea-title-block front\"><div class=\"rea-title-block__content\"><h3 id=\"strongprimii-paistrong\" class=\"content-title \"><strong>Primii pa\u0219i<\/strong><\/h3><h4 class=\"content-subtitle rea-hidden\"><\/h4><\/div><\/div>\n\n\n\n<div class=\"wp-block-rea-paragraph-rea-paragraph-block rea-paragraph-block front\"><div class=\"rea-paragraph-block__content\"><p class=\"content-text\">Aflarea diagnosticului de schizofrenie al unei persoane dragi poate fi una dintre cele mai cople\u0219itoare experien\u021be din via\u021ba ta. Po\u021bi sim\u021bi c\u0103, dintr-o dat\u0103, \u021bi s-a atribuit un rol pentru care nu e\u0219ti preg\u0103tit.<br>Este posibil s\u0103 experimentezi sentimente precum \u0219oc, furie, team\u0103, frustrare, vinov\u0103\u021bie \u0219i anxietate. De asemenea, te po\u021bi sim\u021bi neajutorat, \u00eengrijorat, confuz sau jenat.<br><br><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" width=\"600\" height=\"600\" class=\"wp-image-9436\" style=\"width: 600px;\" src=\"https:\/\/schizophrenialife.ro\/public\/wp-content\/uploads\/2025\/07\/Candid-Book-Ro-CAP-2-PG-34-1.jpg\" alt=\"\" srcset=\"https:\/\/schizophrenialife.ro\/public\/wp-content\/uploads\/2025\/07\/Candid-Book-Ro-CAP-2-PG-34-1.jpg 2481w, https:\/\/schizophrenialife.ro\/public\/wp-content\/uploads\/2025\/07\/Candid-Book-Ro-CAP-2-PG-34-1-300x300.jpg 300w, https:\/\/schizophrenialife.ro\/public\/wp-content\/uploads\/2025\/07\/Candid-Book-Ro-CAP-2-PG-34-1-1024x1024.jpg 1024w, https:\/\/schizophrenialife.ro\/public\/wp-content\/uploads\/2025\/07\/Candid-Book-Ro-CAP-2-PG-34-1-150x150.jpg 150w, https:\/\/schizophrenialife.ro\/public\/wp-content\/uploads\/2025\/07\/Candid-Book-Ro-CAP-2-PG-34-1-768x768.jpg 768w, https:\/\/schizophrenialife.ro\/public\/wp-content\/uploads\/2025\/07\/Candid-Book-Ro-CAP-2-PG-34-1-1536x1536.jpg 1536w, https:\/\/schizophrenialife.ro\/public\/wp-content\/uploads\/2025\/07\/Candid-Book-Ro-CAP-2-PG-34-1-2048x2048.jpg 2048w\" sizes=\"auto, (max-width: 600px) 100vw, 600px\" \/><br>Este important s\u0103 re\u021bii c\u0103, \u00een ultimii ani, s-au f\u0103cut progrese semnificative \u00een \u00een\u021belegerea schizofreniei. Ast\u0103zi, cu tratamentul \u0219i sprijinul adecvat, PUTEM GESTIONA BOALA \u0218I AJUTA PERSOANELE CU SCHIZOFRENIE s\u0103 \u00ee\u0219i recapete locul \u00een societate \u0219i s\u0103 duc\u0103 o via\u021b\u0103 \u00eemplinit\u0103.<br>Ca \u00eengrijitor, ai un rol extrem de important \u00een via\u021ba persoanei cu schizofrenie pe care o sprijini. Primul pas \u00een oferirea suportului de care are nevoie este acceptarea diagnosticului \u0219i \u00een\u021belegerea propriilor g\u00e2nduri \u0219i emo\u021bii.<br>\u00cen acest proces, este esen\u021bial s\u0103 recuno\u0219ti c\u0103 unele dintre g\u00e2ndurile negative pe care le po\u021bi avea despre schizofrenie sunt influen\u021bate de stigmatizarea asociat\u0103 acestei boli.<br><br><\/p><\/div><\/div>\n\n\n\n<div class=\"wp-block-rea-quote-rea-quote-block rea-quote-block front\"><div class=\"rea-quote-block__wrapper\"><div class=\"rea-quote-block__content-type\"><div class=\"rea-quote-block__content-type--background\" data-type=\"expert\"><div class=\"rea-quote-block__content-type--icon attr-content-type\" data-type=\"expert\"><div class=\"content-type-icon\"><\/div><\/div><\/div><\/div><div class=\"rea-quote-block__content-area\"><p class=\"rea-quote-block__content-area--content-type html-content-type-title\" data-type=\"expert\"><\/p><h5 class=\"rea-quote-block__content-area--title html-title\"><\/h5><div class=\"rea-quote-block__content-area--subtitle html-subtitle\"><\/div><div class=\"rea-quote-block__content-area--reference html-reference\"><\/div><div class=\"rea-quote-block__content-area--text html-text\"><em>\u201eC\u00e2nd am auzit pentru prima dat\u0103 diagnosticul, lumea mea s-a pr\u0103bu\u0219it. Schizofrenie? Fiul meu? Imediat, imagini cu oameni neglija\u021bi \u0219i agresivi mi-au invadat mintea. A fost un \u0219oc puternic. Eram cople\u0219it\u0103 \u0219i confuz\u0103 din cauza tuturor g\u00e2ndurilor, temerilor \u0219i sentimentului de ru\u0219ine. Ce se va \u00eent\u00e2mpla cu el? Dac\u0103 afl\u0103 ceilal\u021bi? Cum vor reac\u021biona? Sunt eu de vin\u0103? Cum ar trebui s\u0103 tr\u0103iasc\u0103?<br>Dup\u0103 un timp, \u0219ocul s-a mai diminuat. Cu c\u00e2t citeam mai mult despre schizofrenie \u0219i discutam cu medicii, cu at\u00e2t \u00eemi d\u0103deam seama c\u0103 va trebui s\u0103 \u00eenv\u0103\u021b s\u0103 accept aceast\u0103 boal\u0103. A fost de mare ajutor s\u0103 fiu bine informat\u0103, iar faptul c\u0103, \u00een sf\u00e2r\u0219it, aveam un nume pentru comportamentul fiului meu a f\u0103cut lucrurile mai u\u0219oare.<br>S\u0103 \u0219tiu c\u0103 este o boal\u0103 bine cunoscut\u0103, c\u0103 nu este singurul care tr\u0103ie\u0219te cu ea \u0219i c\u0103 \u00een prezent poate fi tratat\u0103 mult mai bine dec\u00e2t \u00eenainte mi-a oferit speran\u021b\u0103. Cu toate acestea, nu a fost u\u0219or s\u0103 realizez c\u0103 cele mai mari temeri ale mele erau bazate, de fapt, pe imaginea schizofreniei \u00een societatea noastr\u0103 \u0219i c\u0103 trebuie s\u0103-mi \u00eenfrunt propriile prejudec\u0103\u021bi.\u201d<br><\/em><br><em><em>\u2013 Doamna A. J., mama unui t\u00e2n\u0103r cu schizofrenie<\/em><\/em><\/div><\/div><\/div><\/div>\n\n\n\n<div class=\"wp-block-rea-separator-rea-separator-block rea-separator-block front\"><div class=\"rea-separator-block__content\"><hr class=\"rea-separator-block__separator\"><\/div><\/div>\n\n\n\n<div class=\"wp-block-rea-title-rea-title-block rea-title-block front\"><div class=\"rea-title-block__content\"><h3 data-short=\"\" id=\"strongstigmatizarea-i-raiunea-ei-de-a-existastrongbrstrongce-este-stigmatizareastrong\" class=\"content-title \"><strong>Stigmatizarea \u0219i ra\u021biunea ei de a exista<\/strong><br><strong>Ce este stigmatizarea?<\/strong><\/h3><h4 class=\"content-subtitle rea-hidden\"><\/h4><\/div><\/div>\n\n\n\n<div class=\"wp-block-rea-paragraph-rea-paragraph-block rea-paragraph-block front\"><div class=\"rea-paragraph-block__content\"><p class=\"content-text\">\u00cen Grecia Antic\u0103, termenul \u201eSTIGMA\u201d era folosit pentru a desemna semnele \u00een\u021bepate \u00een pielea sclavilor. Aceste semne indicau faptul c\u0103 ace\u0219tia erau proprietatea cuiva \u0219i aveau un statut social inferior.<br>\u00cen zilele noastre, STIGMA reprezint\u0103 un concept similar: ca societate, marc\u0103m o persoan\u0103 pentru faptul c\u0103 sufer\u0103 de o boal\u0103 mintal\u0103, de o afec\u021biune medical\u0103 sau de o dizabilitate.<br>Le atribuim etichete care \u00eei fac s\u0103 par\u0103 inferiori sau amenin\u021b\u0103tori. Ca urmare, ace\u0219tia sunt nevoi\u021bi s\u0103 se confrunte cu atitudini negative, sub forma prejudec\u0103\u021bilor, \u0219i cu comportamente negative, sub forma discrimin\u0103rii.<br><\/p><\/div><\/div>\n\n\n\n<div class=\"wp-block-rea-illustration-rea-illustration-block rea-illustration-block front\"><img class=\"illustration-bg\" alt=\"\"><div class=\"rea-illustration-block__content\"><div class=\"rea-illustration-block__image image-wrapper\"><a href=\"\" rel=\"noopener noreferrer\" target=\"_blank\" class=\"is-blocked\"><img decoding=\"async\" class=\"illustration center\" alt=\"\" src=\"https:\/\/schizophrenialife.ro\/public\/wp-content\/uploads\/2025\/07\/Candid-Book-Ro-CAP-2-PG-37.jpg\" style=\"max-width: 60%\"><img decoding=\"async\" class=\"rea-mobile illustration-mobile\" alt=\"\" src=\"https:\/\/schizophrenialife.ro\/public\/wp-content\/uploads\/2025\/07\/Candid-Book-Ro-CAP-2-PG-37.jpg\"><\/a><\/div><p class=\"rea-site__caption caption-text align-center\"><\/p><\/div><\/div>\n\n\n\n<div class=\"wp-block-rea-paragraph-rea-paragraph-block rea-paragraph-block front\"><div class=\"rea-paragraph-block__content\"><p class=\"content-text\">Exist\u0103 trei tipuri de stigmatizare:<br><br>STIGMATIZAREA INTERPERSONAL\u0102 sau SOCIAL\u0102 se refer\u0103 la atitudinile negative ale societ\u0103\u021bii fa\u021b\u0103 de persoanele stigmatizate. Aceste atitudini sunt generate de sentimente de furie, anxietate, mil\u0103 sau team\u0103 \u0219i duc la respingerea social\u0103 \u0219i izolarea persoanei afectate. <br><br>Exemplu: \u201eA\u0219 vrea s\u0103 invit pe toat\u0103 lumea de la birou la petrecerea mea, dar mi-e team\u0103 c\u0103, dac\u0103 vine bietul George, \u00eei va face pe to\u021bi s\u0103 se simt\u0103 inconfortabil din cauza problemei lui mintale.\u201d<br><br>STIGMATIZAREA INTERNALIZAT\u0102 sau AUTO-STIGMATIZAREA apare atunci c\u00e2nd persoanele stigmatizate ajung s\u0103 cread\u0103 \u00een presupunerile negative pe care societatea le are despre ele. Ele interiorizeaz\u0103 stereotipurile negative \u0219i se percep ca fiind inferioare celorlal\u021bi, ceea ce duce la sentimente de jen\u0103, ru\u0219ine, team\u0103 \u0219i alienare. Aceste emo\u021bii devin o barier\u0103 care \u00eei \u00eempiedic\u0103 s\u0103 caute sprijin, un loc de munc\u0103 sau tratament.<br><br> Exemplu: <em>\u201cCineva ca mine, o persoan\u0103 cu o boal\u0103 mintal\u0103, este periculos pentru propria familie. Nici m\u0103car nu voi \u00eencerca s\u0103 \u00eemi \u00eentemeiez una.\u201d\u00a0<\/em><br><br>STIGMATIZAREA INSTITU\u021aIONAL\u0102 sau STRUCTURAL\u0102 apare \u00een situa\u021biile \u00een care politicile institu\u021biilor, fie ele private sau guvernamentale, limiteaz\u0103 oportunit\u0103\u021bile persoanelor cu boli mintale, adesea \u00eentr-un mod subtil sau invizibil.<br>De exemplu, ace\u0219ti indivizi pot avea dificult\u0103\u021bi \u00een ob\u021binerea unei asigur\u0103ri de s\u0103n\u0103tate, pot fi restric\u021biona\u021bi \u00een dreptul de a vota sau li se poate interzice ocuparea unor func\u021bii politice.<br><br>De\u0219i multe afec\u021biuni de s\u0103n\u0103tate sunt afectate de stigmatizare, bolile mintale par s\u0103 atrag\u0103 cele mai multe asocieri negative. Persoanele cu schizofrenie sunt adesea \u021binta atitudinilor negative \u0219i a etichetelor sociale care duc la stigmatizare.<br>Motivul este c\u0103 \u00eenc\u0103 exist\u0103 multe ne\u00een\u021belegeri legate de schizofrenie. Mul\u021bi oameni presupun c\u0103 aceast\u0103 boal\u0103 \u00eenseamn\u0103 personalit\u0103\u021bi multiple sau c\u0103 persoanele afectate sunt violente, de\u0219i niciuna dintre aceste afirma\u021bii nu este adev\u0103rat\u0103.<br><br>De-a lungul istoriei, bolile mintale au fost \u00eenconjurate de stigmatizare. Existau convingeri variate despre cauzele acestor afec\u021biuni, de la credin\u021ba c\u0103 ele sunt semnul diavolului p\u00e2n\u0103 la ideea c\u0103 reprezint\u0103 o pedeaps\u0103 divin\u0103.<br><br>Persoanele cu boli mintale erau considerate, \u00een cel mai bun caz, incapabile s\u0103 duc\u0103 o via\u021b\u0103 normal\u0103 \u00een societate, iar \u00een cel mai r\u0103u caz, un pericol pentru aceasta. Aceast\u0103 percep\u021bie s-a men\u021binut timp de secole \u0219i abia recent a \u00eenceput s\u0103 fie contestat\u0103. \u00cen ultimele decenii, am \u00eenv\u0103\u021bat foarte multe despre dezvoltarea \u0219i tratarea acestor afec\u021biuni. Cu toate acestea, stigmatizarea bolilor mintale este \u00eenc\u0103 foarte r\u0103sp\u00e2ndit\u0103, iar multe persoane continu\u0103 s\u0103-i priveasc\u0103 negativ pe cei cu tulbur\u0103ri psihice.<br>\u00a0<br><\/p><\/div><\/div>\n\n\n\n<div class=\"wp-block-rea-separator-rea-separator-block rea-separator-block front\"><div class=\"rea-separator-block__content\"><hr class=\"rea-separator-block__separator\"><\/div><\/div>\n\n\n\n<div class=\"wp-block-rea-title-rea-title-block rea-title-block front\"><div class=\"rea-title-block__content\"><h3 id=\"strongimpactul-stigmatizriistrong\" class=\"content-title \"><strong>Impactul stigmatiz\u0103rii<\/strong><\/h3><h4 class=\"content-subtitle rea-hidden\"><\/h4><\/div><\/div>\n\n\n\n<div class=\"wp-block-rea-paragraph-rea-paragraph-block rea-paragraph-block front\"><div class=\"rea-paragraph-block__content\"><p class=\"content-text\">Stigmatizarea reprezint\u0103 una dintre cele mai mari provoc\u0103ri cu care se confrunt\u0103 persoanele afectate de boli mintale. \u00cen multe cazuri, aceasta este chiar mai dificil\u0103 dec\u00e2t simptomele bolii \u00een sine.<br>\u00a0\u201eDE FAPT, SUF\u0102R DE DOU\u0102 BOLI: SCHIZOFRENIA \u0218I STIGMATIZAREA DIN PARTEA SOCIET\u0102\u021aII.\u201d<br>Pentru persoanele cu schizofrenie, STIGMATIZAREA le poate afecta nu doar locul \u00een societate, ci \u0219i starea fizic\u0103 \u0219i emo\u021bional\u0103. Astfel, ele sunt nevoite s\u0103 \u00eendure nu doar boala \u00een sine, ci \u0219i atitudinile negative pe care societatea le asociaz\u0103 cu aceasta.<br><br>Impactul stigmatiz\u0103rii sociale afecteaz\u0103 fiecare aspect al vie\u021bii unei persoane cu schizofrenie.<br>Prejudec\u0103\u021bile \u0219i discriminarea \u00eei exclud din activit\u0103\u021bi disponibile celorlal\u021bi. Accesul la locuri de munc\u0103 \u0219i locuin\u021be sigure devine foarte limitat. Accesul la servicii medicale \u0219i sprijin este \u00eengreunat. Oportunit\u0103\u021bile de a avea prieteni, rela\u021bii de lung\u0103 durat\u0103 \u0219i de a participa la activit\u0103\u021bi sociale sunt reduse drastic. Astfel, STIGMATIZAREA nu doar c\u0103 izoleaz\u0103 aceste persoane, dar le limiteaz\u0103 \u0219i \u0219ansele de a duce o via\u021b\u0103 \u00eemplinit\u0103.<br><br>Unul dintre cele mai importante aspecte ale impactului social al stigmatiz\u0103rii este persisten\u021ba sa pe termen lung. Un episod de psihoz\u0103, dac\u0103 este tratat corespunz\u0103tor, poate s\u0103 nu lase urme \u0219i s\u0103 nu mai reapar\u0103 niciodat\u0103. Cu toate acestea, stigmatizarea asociat\u0103 bolii poate dura toat\u0103 via\u021ba. \u00cen unele cazuri, aceasta poate avea repercusiuni chiar \u0219i asupra copiilor unei persoane care a avut o boal\u0103 mintal\u0103 stigmatizat\u0103. <br><br>STIGMATIZAREA afecteaz\u0103 direct s\u0103n\u0103tatea persoanelor cu schizofrenie, deoarece le face s\u0103 se \u00eendoiasc\u0103 de ele \u00eensele \u0219i de capacitatea lor de a-\u0219i atinge obiectivele de via\u021b\u0103.<br>Cre\u0219te sentimentul de izolare, ceea ce duce la sc\u0103derea stimei de sine \u0219i la sentimente de disperare. Aceste efecte pot contribui la agravarea simptomelor bolii.<br>Dup\u0103 ani de iluzii persecutorii \u0219i voci interioare critice, persoanele cu schizofrenie ajung s\u0103 \u00ee\u0219i piard\u0103 \u00eencrederea \u00een propria valoare \u0219i capacitate.<br><br>AUTO-STIGMATIZAREA duce la izolare \u0219i la o serie de efecte negative: persoanele afectate evit\u0103 sau \u00eent\u00e2rzie s\u0103 caute ajutor medical, consider\u0103 nevoia de tratament un semn de sl\u0103biciune \u0219i au dificult\u0103\u021bi \u00een respectarea tratamentului prescris.<br>STIGMATIZAREA influen\u021beaz\u0103 evolu\u021bia bolii:  poate precipita declan\u0219area primului episod psihotic, poate cre\u0219te riscul de recidiv\u0103 \u0219i poate duce la o evolu\u021bie mai sever\u0103 a bolii.<br> <\/p><\/div><\/div>\n\n\n\n<div class=\"wp-block-rea-quote-rea-quote-block rea-quote-block front\"><div class=\"rea-quote-block__wrapper\"><div class=\"rea-quote-block__content-type\"><div class=\"rea-quote-block__content-type--background\" data-type=\"expert\"><div class=\"rea-quote-block__content-type--icon attr-content-type\" data-type=\"expert\"><div class=\"content-type-icon\"><\/div><\/div><\/div><\/div><div class=\"rea-quote-block__content-area\"><p class=\"rea-quote-block__content-area--content-type html-content-type-title\" data-type=\"expert\"><\/p><h5 class=\"rea-quote-block__content-area--title html-title\"><\/h5><div class=\"rea-quote-block__content-area--subtitle html-subtitle\"><\/div><div class=\"rea-quote-block__content-area--reference html-reference\"><\/div><div class=\"rea-quote-block__content-area--text html-text\">\u201e<em>M-am retras din ce \u00een ce mai mult. Ca s\u0103 nu mai spun c\u0103 am ajuns s\u0103 fiu cu adev\u0103rat singur. Mi-a devenit din ce \u00een ce mai greu s\u0103 m\u0103 \u00eent\u00e2lnesc cu oamenii pe care \u00eei cuno\u0219team, pentru c\u0103 eram con\u0219tient de p\u0103rerea lor despre boala mea. \u00cenainte s\u0103 m\u0103 \u00eemboln\u0103vesc, eu \u00eensumi aveam prejudec\u0103\u021bi despre aceast\u0103 boal\u0103. \u00cenc\u0103 mai am uneori. M\u0103 \u00eendoiesc constant de mine \u0219i uneori m\u0103 \u00eentreb dac\u0103 nu cumva sunt doar lene\u0219 \u0219i prost. Uneori m\u0103 g\u00e2ndesc c\u0103 poate chiar sunt at\u00e2t de imprevizibil pe c\u00e2t spun cei din media.<\/em><br><br><em>\u00cemi dau seama c\u0103 am devenit foarte nesigur cu privire la ceea ce sunt capabil s\u0103 fac, c\u0103 \u00eemi lipse\u0219te adesea \u00eencrederea \u00een mine, c\u0103 ar trebui s\u0103 aplic pentru un loc de munc\u0103 sau c\u0103 m\u0103 simt tot mai nesigur \u00een interac\u021biunile cu ceilal\u021bi. . Mi-e team\u0103 s\u0103 nu par ciudat, a\u0219a c\u0103 evit contactele sociale \u0219i m\u0103 v\u0103d doar cu familia.\u201d<\/em><br><br><em>\u2013 L. J., t\u00e2n\u0103r cu schizofrenie<\/em><\/div><\/div><\/div><\/div>\n\n\n\n<div class=\"wp-block-rea-separator-rea-separator-block rea-separator-block front\"><div class=\"rea-separator-block__content\"><hr class=\"rea-separator-block__separator\"><\/div><\/div>\n\n\n\n<div class=\"wp-block-rea-title-rea-title-block rea-title-block front\"><div class=\"rea-title-block__content\"><h3 id=\"strongce-menine-stigmatizareastrong\" class=\"content-title \"><strong>Ce men\u021bine stigmatizarea?<\/strong><\/h3><h4 class=\"content-subtitle rea-hidden\"><\/h4><\/div><\/div>\n\n\n\n<div class=\"wp-block-rea-illustration-rea-illustration-block rea-illustration-block front\"><img class=\"illustration-bg\" alt=\"\"><div class=\"rea-illustration-block__content\"><div class=\"rea-illustration-block__image image-wrapper\"><a href=\"https:\/\/schizophrenialife.ro\/public\/wp-content\/uploads\/2025\/07\/Candid-Book-Ro-CAP-2-PG-45.jpg\" rel=\"noopener noreferrer\" target=\"_blank\" class=\"\"><img decoding=\"async\" class=\"illustration center\" alt=\"\" src=\"https:\/\/schizophrenialife.ro\/public\/wp-content\/uploads\/2025\/07\/Candid-Book-Ro-CAP-2-PG-45.jpg\" style=\"max-width: 100%\"><img decoding=\"async\" class=\"rea-mobile illustration-mobile\" alt=\"\" src=\"https:\/\/schizophrenialife.ro\/public\/wp-content\/uploads\/2025\/07\/Candid-Book-Ro-CAP-2-PG-45.jpg\"><\/a><\/div><p class=\"rea-site__caption caption-text align-center\"><\/p><\/div><\/div>\n\n\n\n<div class=\"wp-block-rea-paragraph-rea-paragraph-block rea-paragraph-block front\"><div class=\"rea-paragraph-block__content\"><p class=\"content-text\">De\u0219i \u0219tim mai multe despre ce este stigmatizarea dec\u00e2t despre de ce apare, studiile sugereaz\u0103 c\u0103 una dintre principalele sale cauze este teama. Societatea percepe bolile mintale ca pe o amenin\u021bare, at\u00e2t pentru valorile sale fundamentale, c\u00e2t \u0219i pentru bunurile sale materiale.<br><br>Unul dintre cele mai comune stereotipuri este acela c\u0103 persoanele cu boli mintale sunt responsabile pentru condi\u021bia lor. Astfel, incapacitatea lor de a ob\u021bine sau de a p\u0103stra un loc de munc\u0103 este privit\u0103 ca lene, iar societatea nu tolereaz\u0103 lenea. \u00cen acest sens, bolile mintale sunt considerate o amenin\u021bare simbolic\u0103 la adresa convingerilor, valorilor \u0219i ideologiei societ\u0103\u021bii. Un alt stereotip frecvent este c\u0103 persoanele cu boli mintale sunt imprevizibile \u0219i periculoase. Prin urmare, ele sunt percepute ca o amenin\u021bare real\u0103 \u0219i concret\u0103 la adresa securit\u0103\u021bii personale. \u00cen acest context, prejudec\u0103\u021bile devin o form\u0103 de autoprotec\u021bie.<br><br>O alt\u0103 cauz\u0103 a stigmatiz\u0103rii este ignoran\u021ba. De\u0219i avem acces la mai multe informa\u021bii ca niciodat\u0103, nivelul nostru de \u00een\u021belegere a bolilor mintale r\u0103m\u00e2ne insuficient.<br><br>Cele mai populare convingeri \u2013 persoanele cu boli mintale sunt periculoase, dificult\u0103\u021bile lor sunt autoinduse \u0219i este greu de comunicat cu ele \u2013 provin, \u00een realitate, din lipsa de informare.<br><br>Stigmatizarea este ad\u00e2nc \u00eenr\u0103d\u0103cinat\u0103 \u0219i \u00een incapacitatea noastr\u0103 de a accepta persoanele care se abat de la ceea ce consider\u0103m \u201enormal\u201d. Aceasta poate avea leg\u0103tur\u0103 cu culoarea pielii, convingerile culturale sau religioase, modul \u00een care se \u00eembrac\u0103 \u0219i, \u00een cazul schizofreniei, felul \u00een care percep lumea \u0219i cum se comport\u0103 din cauza bolii. Oamenii care sunt diferiti \u2013 adic\u0103 nu fac parte din acela\u0219i grup social ca noi \u2013 sunt, de obicei, judeca\u021bi prin prisma prejudec\u0103\u021bilor. Prin defini\u021bie, prejudecata este o opinie preconceput\u0103, care nu se bazeaz\u0103 pe ra\u021bionament sau experien\u021b\u0103 autentic\u0103.<br>\u00cen unele situa\u021bii, prejudec\u0103\u021bile pot avea un rol util. De exemplu, suntem programa\u021bi s\u0103 evalu\u0103m rapid mediul \u00eenconjur\u0103tor pentru a ne proteja. De exemplu, suntem predispu\u0219i s\u0103 evalu\u0103m rapid mediul \u00eenconjur\u0103tor \u0219i s\u0103 formul\u0103m presupuneri \u0219i generaliz\u0103ri. Aceste generaliz\u0103ri sunt esen\u021biale, deoarece ne ajut\u0103 s\u0103 anticip\u0103m, simplific\u0103m \u0219i organiz\u0103m lumea din jurul nostru. Problema apare atunci c\u00e2nd aceste presupuneri negative \u0219i nedrepte sunt aplicate unor persoane sau grupuri specifice, atribuindu-le acelea\u0219i caracteristici f\u0103r\u0103 o justificare real\u0103.<br><br>Mass-media joac\u0103 un rol major \u00een r\u0103sp\u00e2ndirea stigmatiz\u0103rii bolilor mintale.<br>\u0218tirile adesea \u00eent\u0103resc stereotipuri d\u0103un\u0103toare, asociind bolile mintale cu comportamente violente. Persoanele cu afec\u021biuni psihice sunt prezentate ca fiind periculoase, criminale, agresive sau complet incapabile.<\/p><\/div><\/div>\n\n\n\n<div class=\"wp-block-rea-separator-rea-separator-block rea-separator-block front\"><div class=\"rea-separator-block__content\"><hr class=\"rea-separator-block__separator\"><\/div><\/div>\n\n\n\n<div class=\"wp-block-rea-title-rea-title-block rea-title-block front\"><div class=\"rea-title-block__content\"><h3 id=\"strongmituri-i-concepii-greite-despre-schizofreniestrong\" class=\"content-title \"><strong>Mituri \u0219i concep\u021bii gre\u0219ite despre schizofrenie<\/strong><\/h3><h4 class=\"content-subtitle rea-hidden\"><\/h4><\/div><\/div>\n\n\n\n<div class=\"wp-block-rea-paragraph-rea-paragraph-block rea-paragraph-block front\"><div class=\"rea-paragraph-block__content\"><p class=\"content-text\">\u201ePERSOANELE CU SCHIZOFRENIE SUNT VIOLENTE SAU PERICULOASE.\u201d<br>Din cauza modului \u00een care sunt prezentate \u00een literatur\u0103 sau \u00een mass-media, persoanele cu schizofrenie sunt adesea considerate imprevizibile sau periculoase. \u00cens\u0103, marea majoritate nu sunt violente. Dimpotriv\u0103, ele sunt adesea victime ale violen\u021bei din cauza comportamentului lor neobi\u0219nuit \u0219i a fricii pe care o trezesc \u00een ceilal\u021bi. Exist\u0103, desigur, excep\u021bii. Persoanele cu schizofrenie netratat\u0103 pot deveni mai violente \u00een timp, iar consumul de alcool \u0219i droguri poate contribui la un comportament mai agresiv.<br><br>\u00a0\u201eSCHIZOFRENIA ESTE PUR GENETIC\u0102.\u201d<br>Exist\u0103 o component\u0103 genetic\u0103 puternic\u0103 \u00een schizofrenie, iar boala tinde s\u0103 apar\u0103 \u00een familii. Totu\u0219i, genele reprezint\u0103 doar o parte a explica\u021biei, a\u0219a cum au demonstrat studiile asupra gemenilor identici.<br>De\u0219i nu se \u0219tie exact cum se dezvolt\u0103 schizofrenia, \u00een\u021belegerea actual\u0103 sugereaz\u0103 c\u0103 aceasta este rezultatul unei interac\u021biuni complexe \u00eentre factori genetici \u0219i al\u021bi factori, precum stresul, schimb\u0103rile hormonale \u0219i consumul de droguri.<br><br>\u201eSCHIZOFRENIA ESTE REZULTATUL UNEI EDUCA\u021aII DEFICITARE.\u201d<br>Mult timp, \u00een special \u00een secolul XX, s-a crezut c\u0103 stilul de cre\u0219tere a copilului poate cauza schizofrenie. Se considera c\u0103 experien\u021bele traumatizante din copil\u0103rie pot duce la apari\u021bia schizofreniei la adolescen\u021bi, iar mamele erau adesea \u00eenvinov\u0103\u021bite. Aceast\u0103 teorie a fost d\u0103un\u0103toare at\u00e2t pentru pacien\u021bi, c\u00e2t \u0219i pentru familiile lor, contribuind la stigmatizare social\u0103. De asemenea, a indus sentimente de vinov\u0103\u021bie, f\u0103r\u0103 a ajuta la \u00een\u021belegerea real\u0103 a bolii. De\u0219i traumele din copil\u0103rie pot fi un factor de risc, nu exist\u0103 dovezi c\u0103 acestea cauzeaz\u0103 schizofrenia \u00een mod direct.<br><br>\u201eSCHIZOFRENIA IMPLIC\u0102 DOAR HALUCINA\u021aII.\u201d<br>Persoanele cu schizofrenie au adesea halucina\u021bii \u0219i idei delirante, dar acestea nu sunt singurele simptome ale bolii. Alte simptome includ: lipsa motiva\u021biei, discurs dezorganizat sau reducerea capacit\u0103\u021bii de a exprima emo\u021bii. Aceast\u0103 concep\u021bie gre\u0219it\u0103 se explic\u0103 probabil prin faptul c\u0103 halucina\u021biile sunt mai vizibile \u0219i au un impact mai puternic asupra celor care nu sunt familiariza\u021bi cu ele.<br><br>\u201eMEDICA\u021aIA PENTRU SCHIZOFRENIE ESTE DOAR UN TRANQULIZANT.\u201d<br>Medicamentele antipsihotice timpurii aveau anumite efecte secundare, care \u00eei f\u0103ceau pe pacien\u021bi s\u0103 devin\u0103 sedati \u0219i letargici. Aceste medicamente au fost numite \u00een mod eronat \u201etranquilizante majore\u201d, iar termenul continu\u0103 s\u0103 fie folosit, gener\u00e2nd confuzie. Odat\u0103 cu dezvoltarea tratamentelor moderne, aceste efecte secundare s-au redus considerabil. Antipsihoticele utilizate ast\u0103zi sunt mult mai specifice \u0219i selective, oferind un control mai bun al simptomelor cu mai pu\u021bine efecte nedorite.<br><br>\u201ePERSOANELE CU SCHIZOFRENIE TREBUIE S\u0102 FIE INTERNATE \u00ceN SPITAL.\u201d<br>Din cauza modului \u00een care schizofrenia este portretizat\u0103 \u00een mass-media, exist\u0103 convingerea c\u0103 persoanele afectate trebuie s\u0103 fie internate pentru perioade lungi de timp. \u00cen realitate, datorit\u0103 progreselor \u00een tratamente, schizofrenia a fost dezinstitu\u021bionalizat\u0103 \u00eenc\u0103 din anii 1950, iar majoritatea pacien\u021bilor pot duce o via\u021b\u0103 independent\u0103 cu sprijin medical adecvat. Drept urmare, un num\u0103r tot mai mare de pacien\u021bi sunt trata\u021bi acas\u0103. De\u0219i schizofrenia poate fi debilitant\u0103, iar internarea poate fi necesar\u0103 \u00een anumite perioade, tratamentul adecvat le permite persoanelor afectate s\u0103 func\u021bioneze bine \u00een activit\u0103\u021bile lor zilnice \u0219i s\u0103 duc\u0103 o via\u021b\u0103 bogat\u0103 \u0219i plin\u0103 de sens.<br><br>\u201eSCHIZOFRENIA \u00ceNSEAMN\u0102 A AVEA PERSONALIT\u0102\u021aI MULTIPLE.\u201d<br>Acesta este unul dintre cele mai frecvente mituri legate de schizofrenie. Confuzia pare s\u0103 provin\u0103 din originea greac\u0103 a cuv\u00e2ntului \u201eschizophrenia\u201d, care \u00eenseamn\u0103 \u201eminte scindat\u0103\u201d. \u00cens\u0103 termenul nu se refer\u0103 la multiple personalit\u0103\u021bi, ci la o scindare \u00eentre g\u00e2nduri, emo\u021bii \u0219i comportament. Exist\u0103 \u0219i concep\u021bia gre\u0219it\u0103 c\u0103 vocile pe care le aud persoanele cu schizofrenie provin din alte personalit\u0103\u021bi din interiorul lor.<br>De\u0219i schizofrenia afecteaz\u0103 modul \u00een care g\u00e2ndesc, aceasta nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 au personalit\u0103\u021bi multiple.<br><br><\/p><\/div><\/div>\n\n\n\n<div class=\"wp-block-rea-illustration-rea-illustration-block rea-illustration-block front\"><img class=\"illustration-bg\" alt=\"\"><div class=\"rea-illustration-block__content\"><div class=\"rea-illustration-block__image image-wrapper\"><a href=\"https:\/\/schizophrenialife.ro\/public\/wp-content\/uploads\/2023\/12\/what-can-we-do-about-stigma.jpg\" rel=\"noopener noreferrer\" target=\"_blank\" class=\"\"><img decoding=\"async\" class=\"illustration center\" alt=\"\" src=\"https:\/\/schizophrenialife.ro\/public\/wp-content\/uploads\/2023\/12\/what-can-we-do-about-stigma.jpg\" style=\"max-width: 100%\"><img decoding=\"async\" class=\"rea-mobile illustration-mobile\" alt=\"\" src=\"https:\/\/schizophrenialife.ro\/public\/wp-content\/uploads\/2023\/12\/what-can-we-do-about-stigma.jpg\"><\/a><\/div><p class=\"rea-site__caption caption-text align-center\"><\/p><\/div><\/div>\n\n\n\n<div class=\"wp-block-rea-separator-rea-separator-block rea-separator-block front\"><div class=\"rea-separator-block__content\"><hr class=\"rea-separator-block__separator\"><\/div><\/div>\n\n\n\n<div class=\"wp-block-rea-title-rea-title-block rea-title-block front\"><div class=\"rea-title-block__content\"><h3 id=\"strongstrongputerea-cunoateriistrongstrong\" class=\"content-title \"><strong><strong>Puterea cunoa\u0219terii<\/strong><\/strong><\/h3><h4 class=\"content-subtitle rea-hidden\"><\/h4><\/div><\/div>\n\n\n\n<div class=\"wp-block-rea-paragraph-rea-paragraph-block rea-paragraph-block front\"><div class=\"rea-paragraph-block__content\"><p class=\"content-text\">Unul dintre cele mai importante moduri prin care po\u021bi sc\u0103pa de prejudec\u0103\u021bi este prin acumularea de cuno\u0219tin\u021be. Informeaz\u0103-te. \u00cenva\u021b\u0103 despre schizofrenie. Afl\u0103 c\u00e2t mai multe despre simptomele acesteia, impactul poten\u021bial asupra vie\u021bii persoanei dragi \u0219i cum po\u021bi gestiona c\u00e2t mai bine situa\u021bia. Acest ghid este un \u00eenceput excelent! Cu c\u00e2t afli mai multe despre schizofrenie, cu at\u00e2t vei putea face mai mult pentru a ajuta.<br><br>Discut\u0103 cu speciali\u0219tii din domeniul s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii. Cite\u0219te c\u0103r\u021bi \u0219i urm\u0103re\u0219te materiale educative. Caut\u0103 informa\u021bii pe site-urile organiza\u021biilor de s\u0103n\u0103tate \u0219i asocia\u021biilor dedicate \u00eengrijitorilor pentru resurse valoroase. De\u0219i schizofrenia este \u00eenc\u0103 un subiect tabu, exist\u0103 numeroase surse excelente care \u00ee\u021bi pot oferi mai multe informa\u021bii despre aceast\u0103 boal\u0103.<br><br>Cunoa\u0219terea \u00ee\u021bi va oferi putere. \u00ce\u021bi va da \u00eencrederea necesar\u0103 pentru a face fa\u021b\u0103 provoc\u0103rilor \u00eengrijirii unei persoane cu schizofrenie. \u00cen\u021belegerea bolii te va ajuta, de asemenea, s\u0103 elaborezi o strategie eficient\u0103 pentru a o gestiona.<br><br><strong>Lecturi recomandate<\/strong><br>\u2022 World Health Organization<br>https:\/\/www.who.int\/news-room\/ fact-sheets\/detail\/schizophrenia\u00a0<br>\u2022 American Psychiatric Association<br>https:\/\/www.psychiatry.org\/ patients-families\/schizophrenia<br>\u2022EUFAMI (European Federation of Associations of Families of People with Mental Illness)<br><a href=\"http:\/\/eufami.org\" rel=\"nofollow noopener\" target=\"_blank\">http:\/\/eufami.org<\/a><br>\u2022Global Alliance of Mental Illness Advocacy Networks-Europe (GAMIAN-Europe)<br><a href=\"https:\/\/www.gamian.eu\" rel=\"nofollow noopener\" target=\"_blank\">https:\/\/www.gamian.eu<\/a><br><br><\/p><\/div><\/div>\n\n\n\n<div class=\"wp-block-rea-title-rea-title-block rea-title-block front\"><div class=\"rea-title-block__content\"><h3 id=\"strongstrongvedei-persoana-nu-boalastrongstrong\" class=\"content-title \"><strong><strong>Vede\u021bi persoana, nu boala<\/strong><\/strong><\/h3><h4 class=\"content-subtitle rea-hidden\"><\/h4><\/div><\/div>\n\n\n\n<div class=\"wp-block-rea-paragraph-rea-paragraph-block rea-paragraph-block front\"><div class=\"rea-paragraph-block__content\"><p class=\"content-text\">\u00cen ciuda tuturor provoc\u0103rilor pe care le aduce schizofrenia, este esen\u021bial s\u0103 nu pierzi din vedere persoana din spatele bolii. Concentreaz\u0103-te pe aspectele pozitive. Boala psihic\u0103 este doar o parte a unei imagini mai mari. Dincolo de simptome \u0219i luptele zilnice, persoana de care \u00ee\u021bi pas\u0103 este tot aceea pe care o cuno\u0219ti \u2013 p\u0103rintele, fratele, sora sau persoana iubit\u0103, care acum se confrunt\u0103 cu o afec\u021biune debilitant\u0103<br>De asemenea, este important s\u0103 nu confunzi simptomele bolii cu tr\u0103s\u0103turi de personalitate sau incapacitatea de a ac\u021biona cu lipsa de voin\u021b\u0103. Deoarece boala modific\u0103 modul \u00een care g\u00e2ndesc \u0219i percep lumea, persoanele cu schizofrenie s-ar putea s\u0103 nu mai considere anumite aspecte ale vie\u021bii la fel de importante ca \u00eenainte.<br><br><\/p><\/div><\/div>\n\n\n\n<div class=\"wp-block-rea-title-rea-title-block rea-title-block front\"><div class=\"rea-title-block__content\"><h3 id=\"strongstrongstrongrezist-prejudecilor-externestrongstrongstrong\" class=\"content-title \"><strong><strong><strong>Rezist\u0103 prejudec\u0103\u021bilor externe<\/strong><\/strong><\/strong><\/h3><h4 class=\"content-subtitle rea-hidden\"><\/h4><\/div><\/div>\n\n\n\n<div class=\"wp-block-rea-paragraph-rea-paragraph-block rea-paragraph-block front\"><div class=\"rea-paragraph-block__content\"><p class=\"content-text\">Atunci c\u00e2nd te confrun\u021bi cu prejudec\u0103\u021bi din partea celor din jur \u2013 membri ai familiei, prieteni sau colegi \u2013 exist\u0103 patru strategii pe care le po\u021bi folosi pentru a le gestiona. Totu\u0219i, este important s\u0103 \u021bii cont de faptul c\u0103 unele dintre aceste strategii pot s\u0103 nu fie benefice pe termen lung.<br><br>RETRAGEREA SOCIAL\u0102<br>Dup\u0103 stabilirea diagnosticului de schizofrenie, prima reac\u021bie poate fi aceea de a te retrage din toate activit\u0103\u021bile sociale \u0219i de a te concentra exclusiv pe persoana de care ai grij\u0103. Acest lucru poate avea multiple cauze, de la sentimente de ru\u0219ine \u0219i dorin\u021ba de a evita stigmatizarea, p\u00e2n\u0103 la convingerea c\u0103 te po\u021bi descurca singur. Oricare ar fi motivul, aleg\u00e2nd aceast\u0103 cale, reduci sprijinul social esen\u021bial oferit de familie \u0219i prieteni apropia\u021bi. Acest lucru va duce inevitabil la o povar\u0103 mai mare asupra ta<br><br>\u00a0ASCUNDEREA DIAGNOSTICULUI<br>Este de \u00een\u021beles c\u0103 ai putea dori s\u0103 p\u0103strezi diagnosticul secret, mai ales \u00een anumite situa\u021bii sociale dificile.<br>Cu toate acestea, acest lucru poate duce la teama de a fi descoperit \u0219i la sentimente de ru\u0219ine atunci c\u00e2nd secretul este dezv\u0103luit. Cu toate acestea, ai dreptul de a decide cine din jurul t\u0103u ar trebui s\u0103 \u0219tie despre boal\u0103 \u0219i c\u00e2t de multe informa\u021bii dore\u0219ti s\u0103 \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219e\u0219ti. Ia \u00een considerare avantajele \u0219i dezavantajele fiec\u0103rui caz \u00een parte.<br><br>ORGANIZAREA \u00ceNT\u00c2LNIRILOR<br>O barier\u0103 semnificativ\u0103 \u00een eliminarea stigmatiz\u0103rii sociale este faptul c\u0103 oamenii rareori intr\u0103 \u00een contact cu persoanele stigmatizate, ceea ce duce la o lips\u0103 de empatie.<br><br>Chiar \u0219i atunci c\u00e2nd acest contact are loc, el implic\u0103 adesea reprezent\u0103ri stereotipice ale persoanelor cu boli psihice \u2013 de exemplu, interac\u021biunea cu o persoan\u0103 f\u0103r\u0103 ad\u0103post care are un discurs dezorganizat pe strad\u0103 \u2013 ceea ce nu face dec\u00e2t s\u0103 \u00eent\u0103reasc\u0103 asocierile negative. Cu toate acestea, lucrurile se schimb\u0103 atunci c\u00e2nd contactul are loc \u00een condi\u021bii de putere \u0219i statut relativ egale. De exemplu, imagineaz\u0103-\u021bi c\u0103 invi\u021bi c\u00e2\u021biva prieteni apropia\u021bi la cin\u0103, iar ace\u0219tia au ocazia s\u0103 stea de vorb\u0103 cu persoana drag\u0103 \u021bie, care are schizofrenie.<br><br>Acest tip de interac\u021biune are mult mai multe \u0219anse s\u0103 genereze atitudini pozitive \u0219i s\u0103 reduc\u0103 stigmatizarea. Cu c\u00e2t aceste interac\u021biuni sunt mai frecvente, cu at\u00e2t ele contribuie mai mult la diminuarea percep\u021biilor negative asupra persoanelor stigmatizate.<br>De asemenea, aceste \u00eent\u00e2lniri reprezint\u0103 o oportunitate excelent\u0103 pentru a combate miturile legate de schizofrenie \u0219i de bolile mintale \u00een general.<br><br>EDUCA\u021aIA<br>Cea mai important\u0103 m\u0103sur\u0103 \u00een combaterea stigmatiz\u0103rii este educarea persoanelor din mediul t\u0103u care manifest\u0103 atitudini stigmatizante. Explic\u0103-le ce presupune boala, cum \u00eei afecteaz\u0103 pe cei care sufer\u0103 de schizofrenie \u0219i ce tratamente sunt necesare. Deoarece stigmatizarea nu \u00eei afecteaz\u0103 doar pe cei cu schizofrenie, ci \u0219i familiile \u0219i \u00eengrijitorii lor, vorbe\u0219te-le despre ce \u00eenseamn\u0103 pentru tine s\u0103 ai grij\u0103 de cineva cu aceast\u0103 afec\u021biune. Cu c\u00e2t bolile mintale r\u0103m\u00e2n mai ascunse, cu at\u00e2t oamenii tind s\u0103 cread\u0103 c\u0103 sunt un motiv de ru\u0219ine. Nu uita, \u00eens\u0103, s\u0103 te asiguri c\u0103 persoana drag\u0103 este de acord ca tu s\u0103 discu\u021bi despre condi\u021bia sa cu alte persoane. Chiar \u0219i \u00een conversa\u021biile educative, po\u021bi adapta nivelul de detalii \u00een func\u021bie de c\u00e2t de multe informa\u021bii dore\u0219ti s\u0103 \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219e\u0219ti. \u00cencearc\u0103 s\u0103 evi\u021bi termenii excesiv de tehnici \u0219i men\u021bine o conversa\u021bie prietenoas\u0103. De asemenea, fii empatic \u0219i \u00eencearc\u0103 s\u0103 \u00een\u021belegi punctul lor de vedere. Aminte\u0219te-\u021bi c\u0103 prejudec\u0103\u021bile lor nu sunt neap\u0103rat r\u0103u inten\u021bionate, ci pot fi pur \u0219i simplu rezultatul lipsei de informa\u021bii.<\/p><\/div><\/div>\n\n\n\n<div class=\"wp-block-rea-illustration-rea-illustration-block rea-illustration-block front\"><img class=\"illustration-bg\" alt=\"\"><div class=\"rea-illustration-block__content\"><div class=\"rea-illustration-block__image image-wrapper\"><a href=\"https:\/\/schizophrenialife.ro\/public\/wp-content\/uploads\/2025\/07\/Candid-Book-Ro-CAP-2-PG-59.jpg\" rel=\"noopener noreferrer\" target=\"_blank\" class=\"\"><img decoding=\"async\" class=\"illustration center\" alt=\"\" src=\"https:\/\/schizophrenialife.ro\/public\/wp-content\/uploads\/2025\/07\/Candid-Book-Ro-CAP-2-PG-59.jpg\" style=\"max-width: 100%\"><img decoding=\"async\" class=\"rea-mobile illustration-mobile\" alt=\"\" src=\"https:\/\/schizophrenialife.ro\/public\/wp-content\/uploads\/2025\/07\/Candid-Book-Ro-CAP-2-PG-59.jpg\"><\/a><\/div><p class=\"rea-site__caption caption-text align-center\">Image caption.<\/p><\/div><\/div>\n\n\n\n<div class=\"wp-block-rea-references-rea-references-block rea-references-block front\"><div class=\"rea-references-block__references\"><p class=\"references-title\">References<\/p><ol class=\"references-list\"><li>Economou M, Bechraki A, Charitsi M. The stigma of mental illness: A historical overview and conceptual approaches. Psychiatriki. 2020 Jan-Mar;31(1):36-46. Greek, Modern. doi: 10.22365\/ jpsych.2020.311.36. PMID: 32544075.<\/li><li>Hatzenbuehler, Mark L. Structural stigma: Research evidence and implications for psychological science. The American psychologist vol. 71,8 (2016): 742-751. doi:10.1037\/amp0000068<\/li><li>Kobau R, Zack MM, et al. Attitudes toward mental illness: results from the Behavioral Risk Factor Surveillance System. Mental Health Program, United States. Substance Abuse and Mental Health Services Administration., editors. 2012; Available from: <a href=\"https:\/\/stacks.cdc.gov\/view\/cdc\/22179\" rel=\"nofollow noopener\" target=\"_blank\">https:\/\/stacks.cdc.gov\/view\/cdc\/22179<\/a><\/li><li>Maharjan S., Panthee, B. Prevalence of self-stigma and its association with self-esteem among psychiatric patients in a Nepalese teaching hospital: a cross-sectional study. BMC Psychiatry 19, 347 (2019). <a href=\"https:\/\/doi.org\/10.1186\/s12888-019-2344-8\" rel=\"nofollow noopener\" target=\"_blank\">https:\/\/doi.org\/10.1186\/s12888-019-2344-8<\/a><\/li><li>Leamy M, Bird V, Le Boutillier C, Williams J, Slade M. Conceptual framework for personal recovery in mental health: systematic review and narrative synthesis. Br J Psychiatry. 2011 Dec;199(6):445-52. doi: 10.1192\/ bjp.bp.110.083733. PMID: 22130746.\u00a0<\/li><li>Miller, Del D. Atypical antipsychotics: sleep, sedation, and efficacy. Primary care companion to the Journal of clinical psychiatry vol. 6,Suppl 2 (2004): 3-7\u00a0<\/li><li>Harrow M. Do Patients with Schizophrenia Ever Show Periods of Recovery? A 15-Year Multi-Follow-up Study. Schizophrenia Bulletin vol. 31 no. 3 pp. 723\u2013734, 2005 doi:10.1093\/schbul\/sbi026<\/li><\/ol><\/div><\/div>\n\n\n\n\n<div class=\"wp-block-rea-title-rea-title-block rea-title-block front rea-share-block\" style=\"margin-bottom:30px;text-align:center;\">\n\t\t<div class=\"\">\n\t\t\t<span style=\"display:block;margin-bottom:10px;font-size:20px;\">Share<\/span>\n\t\t\t<a href=\"https:\/\/www.facebook.com\/sharer\/sharer.php?u=https:\/\/schizophrenialife.ro\/public\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/4774\" class=\"facebook-share\" target=\"_blank\"><\/a>\n\t\t\t<a href=\"https:\/\/www.linkedin.com\/shareArticle?mini=true&#038;url=https:\/\/schizophrenialife.ro\/public\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/4774\" class=\"linkedin-share\" target=\"_blank\"><\/a>\n\t\t<\/div>\n\t<\/div>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Share<\/p>\n","protected":false},"author":9,"featured_media":0,"parent":0,"menu_order":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","template":"page-fullwidth.php","meta":{"rea_page_title_signed_in_meta_block_field":"THE STIGMA OF MENTAL ILLNESS","rea_page_title_signed_out_meta_block_field":"THE STIGMA OF MENTAL ILLNESS","rea_page_description_signed_in_meta_block_field":"","rea_page_description_signed_out_meta_block_field":"","rea_page_footer_id_meta_block_field":"","rea_page_footer_date_meta_block_field":"","rank_math_lock_modified_date":false,"footnotes":""},"class_list":["post-4774","page","type-page","status-publish","hentry"],"acf":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/schizophrenialife.ro\/public\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/4774","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/schizophrenialife.ro\/public\/wp-json\/wp\/v2\/pages"}],"about":[{"href":"https:\/\/schizophrenialife.ro\/public\/wp-json\/wp\/v2\/types\/page"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/schizophrenialife.ro\/public\/wp-json\/wp\/v2\/users\/9"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/schizophrenialife.ro\/public\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=4774"}],"version-history":[{"count":11,"href":"https:\/\/schizophrenialife.ro\/public\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/4774\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":9577,"href":"https:\/\/schizophrenialife.ro\/public\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/4774\/revisions\/9577"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/schizophrenialife.ro\/public\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=4774"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}