{"id":4717,"date":"2023-12-18T10:15:47","date_gmt":"2023-12-18T09:15:47","guid":{"rendered":"https:\/\/schizophrenia.life\/public\/?page_id=4717"},"modified":"2026-01-07T10:10:00","modified_gmt":"2026-01-07T09:10:00","slug":"schizophrenia-in-view","status":"publish","type":"page","link":"https:\/\/schizophrenialife.ro\/public\/schizophrenia-in-view\/","title":{"rendered":"Perspective asupra schizofreniei"},"content":{"rendered":"\n<div class=\"wp-block-rea-inpage-nav-rea-inpage-nav-block rea-inpage-nav-block front has-margin\"><div class=\"rea-inpage-nav-block__image\" style=\"background-image: url(https:\/\/schizophrenia.life\/public\/wp-content\/uploads\/2019\/03\/wooden.png)\"><img decoding=\"async\" class=\"inpage-nav-background\" alt=\"\" src=\"https:\/\/schizophrenia.life\/public\/wp-content\/uploads\/2019\/03\/wooden.png\"><\/div><div class=\"rea-inpage-nav-block__content\"><div class=\"rea-inpage-nav-block__content--wrapper\"><div class=\"text-wrapper\"><h2 class=\"inpage-nav-title\">Ce este schizofrenia<\/h2><ul class=\"inpage-nav-list\"><\/ul><\/div><div class=\"section-nav\"><h4 class=\"section-nav--title\">\u00cen aceast\u0103 sec\u021biune<\/h4><div class=\"section-nav--nav-items js-inpage-nav-items\"><\/div><\/div><\/div><\/div><\/div>\n\n\n\n<div class=\"wp-block-rea-illustration-rea-illustration-block rea-illustration-block front\"><img class=\"illustration-bg\" alt=\"\"><div class=\"rea-illustration-block__content\"><div class=\"rea-illustration-block__image image-wrapper\"><a href=\"\" rel=\"noopener noreferrer\" target=\"_blank\" class=\"is-blocked\"><img decoding=\"async\" class=\"illustration left\" alt=\"\" src=\"https:\/\/schizophrenialife.ro\/public\/wp-content\/uploads\/2023\/12\/schizophrenia-in-a-view.jpg\" style=\"max-width: 72%\"><img decoding=\"async\" class=\"rea-mobile illustration-mobile\" alt=\"\" src=\"https:\/\/schizophrenialife.ro\/public\/wp-content\/uploads\/2023\/12\/schizophrenia-in-a-view.jpg\"><\/a><\/div><p class=\"rea-site__caption caption-text align-left\"><\/p><\/div><\/div>\n\n\n\n<div class=\"wp-block-rea-title-rea-title-block rea-title-block front\"><div class=\"rea-title-block__content\"><h3 data-short=\"\" id=\"ce-este-schizofrenia-\" class=\"content-title \">Ce este schizofrenia? <\/h3><h4 class=\"content-subtitle rea-hidden\"><\/h4><\/div><\/div>\n\n\n\n<div class=\"wp-block-rea-paragraph-rea-paragraph-block rea-paragraph-block front\"><div class=\"rea-paragraph-block__content\"><p class=\"content-text\">Schizofrenia este o tulburare mintal\u0103 cronic\u0103 care afecteaz\u0103 modul \u00een care o persoan\u0103 <mark style=\"background-color:#008c95\" class=\"has-inline-color\">JUDEC\u00c2, PERCEPE, \u0218I SE COMPORT\u0102 <\/mark>. Persoanele care sufer\u0103 de schizofrenie experimenteaz\u0103 perturb\u0103ri \u00een felul \u00een care percep lumea \u0219i \u00een modul \u00een care se exprim\u0103. Ele par adesea s\u0103 fi pierdut contactul cu realitatea, ceea ce poate cauza suferin\u021b\u0103 semnificativ\u0103 at\u00e2t pentru ele, c\u00e2t \u0219i pentru membrii familiei \u0219i prietenii lor.<br>Persoanele care tr\u0103iesc cu schizofrenie pot avea dificult\u0103\u021bi \u00een diferen\u021bierea realit\u0103\u021bii de fantezie. Pot avea convingerea c\u0103 al\u021bii le citesc g\u00e2ndurile sau comploteaz\u0103 \u00een secret \u00eempotriva lor. De asemenea, pot auzi, vedea, sim\u021bi sau atinge lucruri care nu exist\u0103. Alteori, pot avea dificult\u0103\u021bi \u00een a sim\u021bi, interpreta \u0219i exprima emo\u021biile. Pe m\u0103sur\u0103 ce g\u00e2ndirea lor este afectat\u0103, pot \u00eent\u00e2mpina probleme de concentrare sau de luare a deciziilor. De asemenea, activit\u0103\u021bile care alt\u0103dat\u0103 le aduceau pl\u0103cere nu le mai ofer\u0103 satisfac\u021bie.<br>Aceste simptome au un impact serios asupra activit\u0103\u021bilor zilnice \u0219i a rela\u021biilor lor. Schizofrenia este mai pu\u021bin frecvent\u0103 \u00een compara\u021bie cu alte tulbur\u0103ri mintale, afect\u00e2nd aproximativ <mark style=\"background-color:#008c95\" class=\"has-inline-color\">24 DE MILIOANE<\/mark> de oameni din \u00eentreaga lume, adic\u0103 0,32% din popula\u021bia global\u0103. Schizofrenia apare \u00een propor\u021bii similare la toate genurile, rasele, grupurile etnice \u0219i categoriile economice.<\/p><\/div><\/div>\n\n\n\n<div class=\"wp-block-rea-separator-rea-separator-block rea-separator-block front\"><div class=\"rea-separator-block__content\"><hr class=\"rea-separator-block__separator\"><\/div><\/div>\n\n\n\n<div class=\"wp-block-rea-title-rea-title-block rea-title-block front\"><div class=\"rea-title-block__content\"><h3 id=\"cnd-apar-simptomele-\" class=\"content-title \">C\u00e2nd apar simptomele? <\/h3><h4 class=\"content-subtitle rea-hidden\"><\/h4><\/div><\/div>\n\n\n\n<div class=\"wp-block-rea-paragraph-rea-paragraph-block rea-paragraph-block front\"><div class=\"rea-paragraph-block__content\"><p class=\"content-text\">Primele simptome ale schizofreniei apar de obicei \u00een perioada adolescen\u021bei t\u00e2rzii \u0219i p\u00e2n\u0103 la \u00eenceputul v\u00e2rstei de 30 de ani. At\u00e2t b\u0103rba\u021bii, c\u00e2t \u0219i femeile au \u0219anse egale de a dezvolta aceast\u0103 tulburare.<br>\u00cen cazul b\u0103rba\u021bilor, simptomele tind s\u0103 apar\u0103 mai devreme, \u00eencep\u00e2nd din adolescen\u021ba t\u00e2rzie \u0219i p\u00e2n\u0103 la \u00eenceputul maturit\u0103\u021bii. Femeile prezint\u0103 un risc mai mare de a experimenta simptome \u00een perioada de la sf\u00e2r\u0219itul v\u00e2rstei de 20 de ani p\u00e2n\u0103 la \u00eenceputul v\u00e2rstei de 30 de ani. De asemenea, aceast\u0103 tulburare poate debuta \u00een jurul v\u00e2rstei de 45\u201350 de ani.<br>Datorit\u0103 gamelor largi de manifest\u0103ri, <mark style=\"background-color:#008c95\" class=\"has-inline-color\">SCHIZOPHRENIA ESTE UNA DINTRE CELE MAI COMPLEXE TULBUR\u0102RI MINTALE<\/mark><strong>.<\/strong><br>Chiar dac\u0103 schizofrenia este o tulburare cronic\u0103, poate fi tratat\u0103 cu ajutorul medica\u021biei.<br>Pe termen lung, via\u021ba persoanelor afectate poate fi \u00eembun\u0103t\u0103\u021bit\u0103 considerabil prin psihoterapie \u0219i tratamente psiho-sociale.<br><\/p><\/div><\/div>\n\n\n\n<div class=\"wp-block-rea-separator-rea-separator-block rea-separator-block front\"><div class=\"rea-separator-block__content\"><hr class=\"rea-separator-block__separator\"><\/div><\/div>\n\n\n\n<div class=\"wp-block-rea-title-rea-title-block rea-title-block front\"><div class=\"rea-title-block__content\"><h3 id=\"care-sunt-factorii-de-risc-pentru-schizofrenie\" class=\"content-title \">Care sunt factorii de risc pentru schizofrenie?<\/h3><h4 class=\"content-subtitle rea-hidden\"><\/h4><\/div><\/div>\n\n\n\n<div class=\"wp-block-rea-paragraph-rea-paragraph-block rea-paragraph-block front\"><div class=\"rea-paragraph-block__content\"><p class=\"content-text\">\u00cen ultimele decenii, s-au f\u0103cut progrese semnificative \u00een \u00een\u021belegerea schizofreniei.<br>Cu toate acestea, ORIGINEA EXACT\u0102 A ACESTEI TULBUR\u0102RI ESTE NECUNOSCUT\u0102.008C95.<br>Cercet\u0103torii consider\u0103 c\u0103 schizofrenia ar putea fi cauzat\u0103 de interac\u021biunea dintre <mark style=\"background-color:#008c95\" class=\"has-inline-color\"> FACTORII GENETICI \u0218I FACTORII DE MEDIU.<\/mark><br><strong>Genele<\/strong> joac\u0103 un rol extrem de important \u00een dezvoltarea schizofreniei.<br>Studiile sugereaz\u0103 c\u0103 pot fi implicate mai multe gene diferite. Cu toate acestea, niciun singur gen nu este responsabil pentru apari\u021bia acestei tulbur\u0103ri.<br>Este clar, \u00eens\u0103, c\u0103 genele nu sunt cauza direct\u0103 a schizofreniei. Mai degrab\u0103, acestea contribuie la vulnerabilitatea individului fa\u021b\u0103 de aceast\u0103 boal\u0103.<br>Exist\u0103, de asemenea, dovezi privind predispozi\u021bia genetic\u0103.<br>\u00cemp\u0103rt\u0103\u0219irea acelora\u0219i gene cu o persoan\u0103 diagnosticat\u0103 cu schizofrenie cre\u0219te probabilitatea de a dezvolta boala. Dac\u0103 acea persoan\u0103 este o rud\u0103 apropiat\u0103, riscul devine de 15 ori mai mare.<br>Dar dac\u0103 ruda respectiv\u0103 este un geam\u0103n identic, riscul cre\u0219te p\u00e2n\u0103 la aproximativ 50%.<br><strong>Factorii de dezvoltare \u0219i factorii de mediu<\/strong> includ s\u0103r\u0103cia, stresul, virusurile, toxinele, problemele nutri\u021bionale din perioada prenatal\u0103, precum \u0219i complica\u021biile din timpul sarcinii \u0219i na\u0219terii.<br>Locuirea \u00eentr-o zon\u0103 dens populat\u0103 sau provenien\u021ba dintr-un mediu familial marcat de abuz \u0219i traum\u0103, un coeficient de inteligen\u021b\u0103 ridicat asociat cu deficite cognitive, precum \u0219i experien\u021bele stresante cauzate de bullying pot reprezenta, de asemenea, factori de risc.<br>Adolescen\u021ba este considerat\u0103 un punct de cotitur\u0103 \u00een dezvoltarea schizofreniei. \u00cen aceast\u0103 etap\u0103 a dezvolt\u0103rii corpului, creierul trece printr-o serie de schimb\u0103ri pe m\u0103sur\u0103 ce se maturizeaz\u0103. La o persoan\u0103 vulnerabil\u0103, aceste schimb\u0103ri pot declan\u0219a episoade psihotice.<br><strong>Consumul de droguri<\/strong> este, de asemenea, considerat un factor de risc \u00een dezvoltarea schizofreniei, \u00een special \u00een adolescen\u021b\u0103.<br>Canabisul, de exemplu, combinat cu al\u021bi factori de risc men\u021biona\u021bi anterior, pare s\u0103 fie direct implicat \u00een apari\u021bia acestei tulbur\u0103ri.<\/p><\/div><\/div>\n\n\n\n<div class=\"wp-block-rea-separator-rea-separator-block rea-separator-block front\"><div class=\"rea-separator-block__content\"><hr class=\"rea-separator-block__separator\"><\/div><\/div>\n\n\n\n<div class=\"wp-block-rea-title-rea-title-block rea-title-block front\"><div class=\"rea-title-block__content\"><h3 id=\"cum-influeneaz-schizofrenia-creierul\" class=\"content-title \">Cum influen\u021beaz\u0103 schizofrenia creierul?<\/h3><h4 class=\"content-subtitle rea-hidden\"><\/h4><\/div><\/div>\n\n\n\n<div class=\"wp-block-rea-illustration-rea-illustration-block rea-illustration-block front\"><img class=\"illustration-bg\" alt=\"\"><div class=\"rea-illustration-block__content\"><div class=\"rea-illustration-block__image image-wrapper\"><a href=\"https:\/\/schizophrenialife.ro\/public\/wp-content\/uploads\/2023\/12\/Influence-brain-1-scaled-1.jpg\" rel=\"noopener noreferrer\" target=\"_blank\" class=\"\"><img decoding=\"async\" class=\"illustration center\" alt=\"\" src=\"https:\/\/schizophrenialife.ro\/public\/wp-content\/uploads\/2023\/12\/Influence-brain-1-scaled-1.jpg\" style=\"max-width: 100%\"><img decoding=\"async\" class=\"rea-mobile illustration-mobile\" alt=\"\" src=\"https:\/\/schizophrenialife.ro\/public\/wp-content\/uploads\/2023\/12\/Influence-brain-1-scaled-1.jpg\"><\/a><\/div><p class=\"rea-site__caption caption-text align-center\"><\/p><\/div><\/div>\n\n\n\n<div class=\"wp-block-rea-paragraph-rea-paragraph-block rea-paragraph-block front\"><div class=\"rea-paragraph-block__content\"><p class=\"content-text\">Schizofrenia are o gam\u0103 larg\u0103 de simptome. Pentru a \u00een\u021belege aceste simptome, trebuie mai \u00eent\u00e2i s\u0103 analiz\u0103m ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een creierul unei persoane cu aceast\u0103 tulburare.<br>Cercet\u0103rile au demonstrat c\u0103, \u00een cazul persoanelor cu schizofrenie, celulele cerebrale func\u021bioneaz\u0103 \u0219i comunic\u0103 diferit \u00eentre ele.<br>\u00a0<br>&#8211; <strong>Rolul neurotransmi\u021b\u0103torilor<\/strong><br><br>Neurotransmi\u021b\u0103torii sunt substan\u021be chimice care transmit informa\u021bii \u00eentre celulele creierului.<br>Un exces sau un deficit al acestor mesageri chimici poate influen\u021ba modul \u00een care func\u021bioneaz\u0103 creierul.<br>Unul dintre cei mai studia\u021bi neurotransmi\u021b\u0103tori \u00een schizofrenie este <mark style=\"background-color:#008c95\" class=\"has-inline-color\">DOPAMINA<\/mark>. Numit\u0103 \u0219i &#8220;neurotransmi\u021b\u0103torul pl\u0103cerii&#8221;, DOPAMINA joac\u0103 un rol important \u00een g\u00e2ndire, percep\u021bie \u0219i motiva\u021bie.<br>\u00cen schizofrenie, un exces de DOPAMIN\u0102 \u00een anumite regiuni ale creierului poate duce la apari\u021bia halucina\u021biilor sau a delirurilor.<br>Pe de alt\u0103 parte, un nivel prea sc\u0103zut de DOPAMIN\u0102 \u00een alte zone ale creierului poate explica lipsa de motiva\u021bie \u0219i energie, caracteristic\u0103 acestei tulbur\u0103ri.<br>Al\u021bi neurotransmi\u021b\u0103tori, precum GABA, glutamatul \u0219i serotonina (numit\u0103 \u0219i \u201ehormonul fericirii\u201d) pot juca, de asemenea, un rol important.<br>Aceste modific\u0103ri pot explica simptome precum deficien\u021be de memorie, dificult\u0103\u021bi \u00een schimbarea activit\u0103\u021bilor sau tendin\u021ba de a fi distras.<br>De asemenea, pot fi cauza lu\u0103rii unor decizii gre\u0219ite sau a dificult\u0103\u021bii de a anticipa consecin\u021bele ac\u021biunilor.<br>\u00a0<br>&#8211; <strong>Re\u021beaua modului implicit<\/strong><br><br>Exist\u0103 anumite zone ale creierului care devin active atunci c\u00e2nd l\u0103s\u0103m g\u00e2ndurile s\u0103 circule liber.<br>Aceast\u0103 activitate ne permite s\u0103 vis\u0103m cu ochii deschi\u0219i \u0219i s\u0103 proces\u0103m g\u00e2nduri \u0219i amintiri.<br>Oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 numesc acest fenomen \u201emodul implicit\u201d, iar regiunile cerebrale implicate sunt denumite \u201ere\u021beaua modului implicit\u201d. \u00cen cazul persoanelor cu schizofrenie, <mark style=\"background-color:#008c95\" class=\"has-inline-color\">ACESTE ZONE SUNT APROAPE \u00ceN MOD CONSTANT \u00ceNTR-O STARE DE SUPRAACTIVITATE.<\/mark><br>Acest lucru le face dificil\u0103 men\u021binerea aten\u021biei sau re\u021binerea informa\u021biilor.<\/p><\/div><\/div>\n\n\n\n<div class=\"wp-block-rea-separator-rea-separator-block rea-separator-block front\"><div class=\"rea-separator-block__content\"><hr class=\"rea-separator-block__separator\"><\/div><\/div>\n\n\n\n<div class=\"wp-block-rea-title-rea-title-block rea-title-block front\"><div class=\"rea-title-block__content\"><h3 id=\"care-sunt-simptomele-schizofreniei\" class=\"content-title \">Care sunt simptomele schizofreniei?<\/h3><h4 class=\"content-subtitle rea-hidden\"><\/h4><\/div><\/div>\n\n\n\n<div class=\"wp-block-rea-paragraph-rea-paragraph-block rea-paragraph-block front\"><div class=\"rea-paragraph-block__content\"><p class=\"content-text\"><strong>SIMPTOMELE POZITIVE<\/strong><br>Simptomele pozitive (denumite adesea \u201esimptome psihotice\u201d) sunt g\u00e2nduri \u0219i comportamente care nu sunt prezente la persoanele s\u0103n\u0103toase.<br>Mai multe simptome pozitive pot ap\u0103rea simultan. Acestea includ:<br><\/p><\/div><\/div>\n\n\n\n<div class=\"wp-block-rea-list-rea-list-block rea-list-block front\"><div class=\"rea-list-block__wrapper\"><div class=\"list-unordered list\"><p><strong>HALUCINA\u021aII:<\/strong> perceperea unor sunete, imagini sau senza\u021bii care nu sunt reale \u0219i nu pot fi percepute de ceilal\u021bi. Halucina\u021biile pot include auzirea unor sunete, muzic\u0103, \u0219oapte sau voci, vederea unor obiecte, lumini sau persoane, senza\u021bia unor texturi sau obiecte, gustarea sau mirosirea unor lucruri inexistente. Cele mai frecvente halucina\u021bii implic\u0103 auzirea unor voci care comenteaz\u0103, adesea ca un dialog. Aceste voci sunt de obicei critice sau amenin\u021b\u0103toare \u0219i pot chiar \u00eendemna pacientul s\u0103 fac\u0103 lucruri pe care altfel nu le-ar face. <\/p><p><strong>DELIR:<\/strong> convingeri false, inamovibile, care nu sunt \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219ite de al\u021bi oameni \u0219i pot p\u0103rea bizare. Persoanele cu schizofrenie cred adesea c\u0103 sunt persecutate sau spionate. Alteori, pot avea convingerea c\u0103 ceilal\u021bi le citesc g\u00e2ndurile sau c\u0103 de\u021bin puteri sau abilit\u0103\u021bi speciale. Mai multe tipuri de delir pot ap\u0103rea simultan.<\/p><p><strong>G\u00c2NDIRE \u0218I VORBIRE DEZORGANIZAT\u0102:<\/strong> manifestat\u0103 printr-un discurs confuz \u0219i dezordonat. Pacien\u021bii pot opri brusc propozi\u021biile la jum\u0103tate sau pot asocia cuvinte f\u0103r\u0103 o logic\u0103 clar\u0103. De asemenea, pot vorbi despre lucruri irelevante pentru subiectul discutat sau s\u0103ri brusc de la o idee la alta, ceea ce face ca discursul lor s\u0103 devin\u0103 greu de \u00een\u021beles. <\/p><p><strong>COMPORTAMENTE BIZARE<\/strong>: care pot lua diverse forme, de la copil\u0103rie exagerat\u0103 p\u00e2n\u0103 la agita\u021bie nea\u0219teptat\u0103. Alteori, pacientul poate adopta posturi ciudate, poate avea mi\u015fc\u0103ri exagerate, poate refuza s\u0103 urmeze instruc\u021biuni sau, dimpotriv\u0103, poate manifesta o lips\u0103 total\u0103 de reac\u021bie. <\/p><\/div><\/div><\/div>\n\n\n\n<div class=\"wp-block-rea-paragraph-rea-paragraph-block rea-paragraph-block front\"><div class=\"rea-paragraph-block__content\"><p class=\"content-text\"><br>SIMPTOME NEGATIVE<br>Simptomele negative includ g\u00e2nduri \u0219i comportamente pe care schizofrenia le diminueaz\u0103 sau le face absente, cum ar fi motiva\u021bia sau capacitatea de a exprima emo\u021bii.<br>Acestea sunt mai dificil de tratat comparativ cu simptomele pozitive.<br>Simptomele negative includ:<\/p><\/div><\/div>\n\n\n\n<div class=\"wp-block-rea-list-rea-list-block rea-list-block front\"><div class=\"rea-list-block__wrapper\"><div class=\"list-unordered list\"><p><strong>REDUCEREA EXPRIM\u0102RII EMO\u021aIILOR (denumit\u0103 \u0219i \u201eAFECT PLAT\u201d): <\/strong>afecteaz\u0103 vorbirea, expresiile faciale \u0219i chiar mi\u0219c\u0103rile. Persoana vorbe\u0219te f\u0103r\u0103 intona\u021bie, cu o voce monoton\u0103. Fa\u021ba nu exprim\u0103 emo\u021bii, iar contactul vizual este evitat. <\/p><p><strong>REDUCEREA CAPACIT\u0102\u021aII DE A VORBI (denumit\u0103 \u0219i \u201eALOGIE\u201d):<\/strong> discursul este redus \u0219i s\u0103r\u0103c\u0103cios.R\u0103spunsurile pot fi \u00eent\u00e2rziate, formate din fraze scurte sau un singur cuv\u00e2nt, ceea ce poate da impresia unui vid interior. <\/p><p><strong>REDUCEREA CAPACIT\u0102\u021aII DE A SIM\u021aI PL\u0102CERE<\/strong>(denumit\u0103 \u0219i \u201eANHEDONIE\u201d):<strong> <\/strong>interes sc\u0103zut sau inexistent pentru activit\u0103\u021bi care \u00eenainte ofereau bucurie, cum ar fi ascultatul muzicii, gr\u0103din\u0103ritul sau chiar m\u00e2ncatul. Sentimentele fa\u021b\u0103 de persoanele dragi pot fi, de asemenea, afectate. <\/p><p><strong>LIPSA MOTIVA\u021aIEI (denumit\u0103 \u0219i \u201eAVOLI\u021aIE\u201d): <\/strong>o sc\u0103dere semnificativ\u0103 a sim\u021bului scopului \u0219i ini\u021biativei. Se manifest\u0103 \u0219i prin dificult\u0103\u021bi \u00een urm\u0103rirea unor planuri. Este important de men\u021bionat c\u0103 aceste manifest\u0103ri sunt cauzate de boal\u0103 \u0219i nu de lipsa voin\u021bei. <\/p><p><strong>IZOLARE SOCIAL\u0102 <\/strong>(denumit\u0103 \u0219i \u201eASOCIALITATE\u201d): sc\u0103derea interesului pentru formarea de rela\u021bii apropiate. Aceasta duce la o reducere semnificativ\u0103 a interac\u021biunilor sociale. <\/p><\/div><\/div><\/div>\n\n\n\n<div class=\"wp-block-rea-paragraph-rea-paragraph-block rea-paragraph-block front\"><div class=\"rea-paragraph-block__content\"><p class=\"content-text\"><br><strong> SIMPTOME<\/strong> <strong>COGNITIVE<\/strong><br>Simptomele cognitive afecteaz\u0103 g\u00e2ndirea \u0219i starea de spirit, conduc\u00e2nd la sc\u0103derea performan\u021belor \u0219colare \u0219i profesionale.<br>Aceste simptome apar \u00eenaintea simptomelor pozitive \u0219i persist\u0103 chiar \u0219i dup\u0103 diminuarea acestora.<br>Simptomele cognitive includ probleme legate de <mark style=\"background-color:#008c95\" class=\"has-inline-color\"> ATEN\u021aIE, CONCENTRARE \u0219i MEMORIE.<\/mark> <br>Persoanele cu schizofrenie au dificult\u0103\u021bi \u00een \u00eenv\u0103\u021barea de lucruri noi sau \u00een procesarea informa\u021biilor pentru luarea deciziilor.<br>De asemenea, pot avea probleme de focalizare \u0219i aten\u021bie, adesea din cauza halucina\u021biilor.<br>Deoarece nu pot r\u0103spunde adecvat celorlal\u021bi, tind s\u0103 comunice c\u00e2t mai pu\u021bin posibil.<br>Simptomele cognitive \u00eengreuneaz\u0103 desf\u0103\u0219urarea activit\u0103\u021bilor zilnice, fiind astfel unele dintre cele mai debilitante aspecte ale schizofreniei.<br>De multe ori, persoanele cu schizofrenie nu \u00ee\u0219i dau seama c\u0103 sufer\u0103 de aceast\u0103 boal\u0103. Aceast\u0103 lips\u0103 de con\u0219tientizare, denumit\u0103 \u0219i \u201eanosognozie\u201d, poate face tratamentul \u0219i \u00eengrijirea mult mai dificile.<br><\/p><\/div><\/div>\n\n\n\n<div class=\"wp-block-rea-paragraph-rea-paragraph-block rea-paragraph-block front\"><div class=\"rea-paragraph-block__content\"><p class=\"content-text\"><br><strong> SIMPTOME<\/strong> <strong>AFECTIVE<\/strong><br>Pe l\u00e2ng\u0103 simptomele men\u021bionate anterior, persoanele cu schizofrenie manifest\u0103 simptome afective, cum ar fi depresia \u0219i anxietatea.<br>Depresia este prezent\u0103 la p\u00e2n\u0103 la <mark style=\"background-color:#008c95\" class=\"has-inline-color\">80% <\/mark>dintre persoanele cu schizofrenie, av\u00e2nd numeroase consecin\u021be negative: cre\u0219te riscul de rec\u0103dere, afecteaz\u0103 func\u021bionarea social\u0103 \u0219i diminueaz\u0103 calitatea vie\u021bii. Depresia cre\u0219te, de asemenea, riscul de suicid: aproape dou\u0103 treimi dintre persoanele cu schizofrenie care \u00ee\u0219i iau via\u021ba o fac \u00een timpul unui episod depresiv. Aproximativ jum\u0103tate dintre persoanele cu schizofrenie au g\u00e2nduri suicidare \u0219i probleme de dispozi\u021bie, fie ca simptom al bolii, fie din cauza stresului \u0219i dificult\u0103\u021bilor sociale asociate schizofreniei.<br>\u00cen plus, aproximativ <mark style=\"background-color:#008c95\" class=\"has-inline-color\">30%<\/mark> dintre pacien\u021bi prezint\u0103 simptome obsesiv-compulsive, manifestate prin g\u00e2nduri recurente, intruzive \u0219i nedorite, care cauzeaz\u0103 stres semnificativ \u0219i depresie.<\/p><\/div><\/div>\n\n\n\n<div class=\"wp-block-rea-separator-rea-separator-block rea-separator-block front\"><div class=\"rea-separator-block__content\"><hr class=\"rea-separator-block__separator\"><\/div><\/div>\n\n\n\n<div class=\"wp-block-rea-title-rea-title-block rea-title-block front\"><div class=\"rea-title-block__content\"><h3 id=\"schizofrenia-se-manifest-n-trei-faze\" class=\"content-title \">Schizofrenia se manifest\u0103 \u00een trei faze<\/h3><h4 class=\"content-subtitle rea-hidden\"><\/h4><\/div><\/div>\n\n\n\n<div class=\"wp-block-rea-paragraph-rea-paragraph-block rea-paragraph-block front\"><div class=\"rea-paragraph-block__content\"><p class=\"content-text\">Evolu\u021bia schizofreniei depinde de mai mul\u021bi factori: momentul apari\u021biei simptomelor, severitatea acestora \u0219i durata lor.<br>De obicei, simptomele ini\u021biale apar treptat \u0219i devin mai severe \u0219i mai evidente \u00een timp.<br>Persoanele cu schizofrenie pot avea perioade de agravare \u0219i perioade de ameliorare a simptomelor.<br>Perioadele de agravare sunt cunoscute sub numele de episoade acute sau rec\u0103deri.<br>Prin tratament, majoritatea simptomelor pot sc\u0103dea \u00een intensitate sau chiar disp\u0103rea (\u00een special cele pozitive).<br>Remisiunea se refer\u0103 la o perioad\u0103 \u00een care simptomele sunt absente sau foarte u\u0219oare.<br>De\u0219i evolu\u021bia bolii variaz\u0103 de la o persoan\u0103 la alta, schizofrenia poate fi \u00eemp\u0103r\u021bit\u0103 \u00een trei faze distincte: <mark style=\"background-color:#008c95\" class=\"has-inline-color\">PRODROMAL\u0102, ACTIV\u0102 \u0219i REZIDUAL\u0102. <\/mark><br>\u00a0<\/p><\/div><\/div>\n\n\n\n<div class=\"wp-block-rea-paragraph-rea-paragraph-block rea-paragraph-block front\"><div class=\"rea-paragraph-block__content\"><p class=\"content-text\"><strong>Faza prodromal\u0103<\/strong><br>Termenul \u201eprodromal\u201d \u00eenseamn\u0103 \u201e\u00eenaintea bolii\u201d. \u00cen aceast\u0103 faz\u0103, care poate dura \u00eentre <strong>2 \u0219i 5 <\/strong>ani, apar modific\u0103ri care devin vizibile pentru familie \u0219i apropia\u021bi. Aceste schimb\u0103ri includ:<br>probleme de memorie \u0219i concentrare, comportamente \u0219i idei neobi\u0219nuite, comunicare dezorganizat\u0103 sau sc\u0103derea interesului pentru activit\u0103\u021bile zilnice. La adolescen\u021bi, aceste simptome sunt adesea trecute cu vederea, deoarece sunt considerate normale pentru aceast\u0103 etap\u0103 a vie\u021bii.<br>Privind retrospectiv, aceste semne timpurii sunt mai u\u0219or de identificat ca avertismente.<br>Totu\u0219i, la momentul apari\u021biei lor, ar fi fost extrem de dificil de disting de manifest\u0103rile obi\u0219nuite ale pubert\u0103\u021bii.<br><br><strong>Faza activ\u0103<\/strong><br>Aceast\u0103 faz\u0103 se caracterizeaz\u0103 prin apari\u021bia simptomelor psihotice, cum ar fi: halucina\u021bii, delir, g\u00e2ndire \u0219i vorbire dezorganizat\u0103, depresie sau afect plat.<br>Prezen\u021ba acestor simptome este cunoscut\u0103 sub denumirea de \u201epsihoz\u0103\u201d, iar perioada \u00een care acestea se manifest\u0103 este numit\u0103 \u201eepisod psihotic\u201d.<br>Simptomele pot ap\u0103rea gradual sau brusc, iar \u00een cele mai multe cazuri, cauza r\u0103m\u00e2ne necunoscut\u0103.<br>Oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 consider\u0103 c\u0103 prima apari\u021bie a simptomelor psihotice (numit\u0103 \u0219i \u201eprima criz\u0103\u201d) poate fi declan\u0219at\u0103 de stres.<br>\u00cen aceast\u0103 faz\u0103, pacien\u021bii \u0219i familiile lor solicit\u0103 de obicei ajutor medical de specialitate.<br><br><strong>Faza rezidual\u0103<\/strong><br>Aceast\u0103 faz\u0103 se \u00eentinde pe o perioad\u0103 de <strong>6\u201318 <\/strong>luni dup\u0103 faza activ\u0103. \u00cen acest interval, multe dintre simptomele psihotice se diminueaz\u0103.<br>Totu\u0219i, anumite simptome reziduale pot persista, cum ar fi: halucina\u021biile, dificult\u0103\u021bile de func\u021bionare \u00een via\u021ba de zi cu zi.<br>Simptomele pozitive pot fi \u00eenlocuite de simptome negative, cum ar fi: lipsa energiei, retragerea din societate.<br>\u00cen multe cazuri, pacien\u021bii \u00eencep s\u0103 con\u0219tientizeze simptomele \u0219i s\u0103 \u00eenve\u021be cum s\u0103 le gestioneze.<br><\/p><\/div><\/div>\n\n\n\n<ul class=\"wp-block-list\">\n<li>\n<\/ul>\n\n\n\n<div class=\"wp-block-rea-separator-rea-separator-block rea-separator-block front\"><div class=\"rea-separator-block__content\"><hr class=\"rea-separator-block__separator\"><\/div><\/div>\n\n\n\n<div class=\"wp-block-rea-title-rea-title-block rea-title-block front\"><div class=\"rea-title-block__content\"><h3 id=\"cum-evolueaz-schizofrenia\" class=\"content-title \">Cum evolueaz\u0103 schizofrenia?<\/h3><h4 class=\"content-subtitle rea-hidden\"><\/h4><\/div><\/div>\n\n\n\n<div class=\"wp-block-rea-paragraph-rea-paragraph-block rea-paragraph-block front\"><div class=\"rea-paragraph-block__content\"><p class=\"content-text\">De\u0219i boala afecteaz\u0103 fiecare pacient \u00een mod diferit, cercet\u0103rile din domeniu sugereaz\u0103 c\u0103 evolu\u021bia schizofreniei urmeaz\u0103 de obicei unul dintre modelele tipice.<br>Acestea sunt ilustrate \u00een urm\u0103toarele patru reprezent\u0103ri schematice, care descriu posibilele traiectorii ale bolii \u0219i impactul acesteia asupra func\u021bion\u0103rii normale a pacien\u021bilor.<br>A\u0219a cum este ilustrat \u00een Figura 1 de mai jos, dup\u0103 un prim episod acut cu simptome psihotice, <mark style=\"background-color:#008c95\" class=\"has-inline-color\">22 <strong>%<\/strong><\/mark><strong> <\/strong>dintre persoanele afectate pot experimenta remisiune, f\u0103r\u0103 recuren\u021b\u0103 sau afectare func\u021bional\u0103 \u00een viitor.<\/p><\/div><\/div>\n\n\n\n<div class=\"wp-block-rea-illustration-rea-illustration-block rea-illustration-block front\"><img class=\"illustration-bg\" alt=\"\"><div class=\"rea-illustration-block__content\"><div class=\"rea-illustration-block__image image-wrapper\"><a href=\"https:\/\/schizophrenialife.ro\/public\/wp-content\/uploads\/2025\/07\/Candid-Book-Ro-CAP-2-PG-25-fig-1.jpg\" rel=\"noopener noreferrer\" target=\"_blank\" class=\"\"><img decoding=\"async\" class=\"illustration center\" alt=\"\" src=\"https:\/\/schizophrenialife.ro\/public\/wp-content\/uploads\/2025\/07\/Candid-Book-Ro-CAP-2-PG-25-fig-1.jpg\" style=\"max-width: 100%\"><img decoding=\"async\" class=\"rea-mobile illustration-mobile\" alt=\"\" src=\"https:\/\/schizophrenialife.ro\/public\/wp-content\/uploads\/2025\/07\/Candid-Book-Ro-CAP-2-PG-25-fig-1.jpg\"><\/a><\/div><p class=\"rea-site__caption caption-text align-center\"><\/p><\/div><\/div>\n\n\n\n<div class=\"wp-block-rea-paragraph-rea-paragraph-block rea-paragraph-block front\"><div class=\"rea-paragraph-block__content\"><p class=\"content-text\">Cercet\u0103rile arat\u0103 c\u0103, \u00een <mark style=\"background-color:#008c95\" class=\"has-inline-color\">35% dintre cazuri<\/mark>, boala evolueaz\u0103 \u00eentr-un mod episodic, cu mai multe episoade psihotice \u00een anii urm\u0103tori, a\u0219a cum este ilustrat \u00een Figura 2 de mai jos. Aceste episoade sunt adesea declan\u0219ate de niveluri crescute de stres. \u00cen unele cazuri, \u00eentre episoade are loc o remisiune complet\u0103, cu recuperarea func\u021bionalit\u0103\u021bii.<\/p><\/div><\/div>\n\n\n\n<div class=\"wp-block-rea-illustration-rea-illustration-block rea-illustration-block front\"><img decoding=\"async\" class=\"illustration-bg\" alt=\"\" src=\"\"><div class=\"rea-illustration-block__content\"><div class=\"rea-illustration-block__image image-wrapper\"><a href=\"https:\/\/schizophrenialife.ro\/public\/wp-content\/uploads\/2025\/07\/Candid-Book-Ro-CAP-2-PG-25-fig-2.jpg\" rel=\"noopener noreferrer\" target=\"_blank\" class=\"\"><img decoding=\"async\" class=\"illustration center\" alt=\"\" src=\"https:\/\/schizophrenialife.ro\/public\/wp-content\/uploads\/2025\/07\/Candid-Book-Ro-CAP-2-PG-25-fig-2.jpg\" style=\"max-width: 100%\"><img decoding=\"async\" class=\"rea-mobile illustration-mobile\" alt=\"\" src=\"https:\/\/schizophrenialife.ro\/public\/wp-content\/uploads\/2025\/07\/Candid-Book-Ro-CAP-2-PG-25-fig-2.jpg\"><\/a><\/div><p class=\"rea-site__caption caption-text align-center\"><\/p><\/div><\/div>\n\n\n\n<div class=\"wp-block-rea-paragraph-rea-paragraph-block rea-paragraph-block front\"><div class=\"rea-paragraph-block__content\"><p class=\"content-text\">La aproximativ <mark style=\"background-color:#008c95\" class=\"has-inline-color\">8% dintre cei afecta\u021bi<\/mark>, exist\u0103 o remisiune par\u021bial\u0103, cu simptome diminuate, dar persistente, a\u0219a cum arat\u0103 Figura 3. Acestea pot include simptome psihotice, simptome negative, tulbur\u0103ri cognitive \u0219i pierderea func\u021bion\u0103rii normale.<\/p><\/div><\/div>\n\n\n\n<div class=\"wp-block-rea-illustration-rea-illustration-block rea-illustration-block front\"><img class=\"illustration-bg\" alt=\"\"><div class=\"rea-illustration-block__content\"><div class=\"rea-illustration-block__image image-wrapper\"><a href=\"https:\/\/schizophrenialife.ro\/public\/wp-content\/uploads\/2025\/07\/Candid-Book-Ro-CAP-2-PG-25-fig-3.jpg\" rel=\"noopener noreferrer\" target=\"_blank\" class=\"\"><img decoding=\"async\" class=\"illustration center\" alt=\"\" src=\"https:\/\/schizophrenialife.ro\/public\/wp-content\/uploads\/2025\/07\/Candid-Book-Ro-CAP-2-PG-25-fig-3.jpg\" style=\"max-width: 100%\"><img decoding=\"async\" class=\"rea-mobile illustration-mobile\" alt=\"\" src=\"https:\/\/schizophrenialife.ro\/public\/wp-content\/uploads\/2025\/07\/Candid-Book-Ro-CAP-2-PG-25-fig-3.jpg\"><\/a><\/div><p class=\"rea-site__caption caption-text align-center\"><\/p><\/div><\/div>\n\n\n\n<div class=\"wp-block-rea-paragraph-rea-paragraph-block rea-paragraph-block front\"><div class=\"rea-paragraph-block__content\"><p class=\"content-text\">\u00cen aproximativ <mark style=\"background-color:#008c95\" class=\"has-inline-color\">35% dintre cazuri<\/mark>, boala se agraveaz\u0103 progresiv, iar episoadele nu pot fi identificate separat. Pentru o reprezentare vizual\u0103, consulta\u021bi Figura 4 de mai jos.<\/p><\/div><\/div>\n\n\n\n<div class=\"wp-block-rea-illustration-rea-illustration-block rea-illustration-block front\"><img class=\"illustration-bg\" alt=\"\"><div class=\"rea-illustration-block__content\"><div class=\"rea-illustration-block__image image-wrapper\"><a href=\"https:\/\/schizophrenialife.ro\/public\/wp-content\/uploads\/2025\/07\/Candid-Book-Ro-CAP-2-PG-25-fig-4.jpg\" rel=\"noopener noreferrer\" target=\"_blank\" class=\"\"><img decoding=\"async\" class=\"illustration center\" alt=\"\" src=\"https:\/\/schizophrenialife.ro\/public\/wp-content\/uploads\/2025\/07\/Candid-Book-Ro-CAP-2-PG-25-fig-4.jpg\" style=\"max-width: 100%\"><img decoding=\"async\" class=\"rea-mobile illustration-mobile\" alt=\"\" src=\"https:\/\/schizophrenialife.ro\/public\/wp-content\/uploads\/2025\/07\/Candid-Book-Ro-CAP-2-PG-25-fig-4.jpg\"><\/a><\/div><p class=\"rea-site__caption caption-text align-center\"><\/p><\/div><\/div>\n\n\n\n<div class=\"wp-block-rea-references-rea-references-block rea-references-block front\"><div class=\"rea-references-block__references\"><p class=\"references-title\">Referin\u021be:<\/p><ol class=\"references-list\"><li>World Health Organization. (www.who.int) Webpage: Schizophrenia. 2022.<\/li><li>Lewis SW, Buchanan RW. Fast Facts: Schizo- phrenia, Fourth Edition. Health Press; 2015.<\/li><li>James SL, Abate D, Abate KH, Abay SM, Abbafati C, Abbasi N, et al. Global, regional, and national incidence, prevalence, and years lived with disability for 354 diseases and injuries for 195 countries and territories, 1990\u20132017: a systematic analysis for the Global Burden of Disease Study 2017. The Lancet. 2018 Nov 10;392(10159):1789\u2013858.<\/li><li>Gaebel W, W\u00f6lwer W. Themenheft 50 \u201cSchizophrenie.\u201d Robert Koch-Institut; 2010.<\/li><li>Lindamer LA, Lohr JB, Harris MJ, McAdams LA, Jeste DV. Gender-relat- ed clinical differences in older patients with schizophrenia. J Clin Psychiatry. 1999 Jan;60(1):61\u20137; quiz 68\u20139.<\/li><li>Roberts LW, Hales RE, Yudofsky SC. The American Psychiatric Associa- tion Publishing Textbook of Psychiatry. Seventh Edition. American Psychiat- ric Association Publishing; 2019.<\/li><li>National Institute of Mental Health. Schizophrenia [Internet]. [cited 2020 Oct 4].Available from: <a href=\"http:\/\/www\/\" rel=\"nofollow\" target=\"_blank\">https:\/\/www<\/a>.nimh.nih.gov\/health\/topics\/schizophrenia\/index.shtml#part_145430<\/li><li>Gaebel W, Hasan A, Falkai P. S3-Leitlinie Schizophrenie. Berlin: Springer-Verlag; 2019.<\/li><li>Cunningham T, Hoy K, Shannon C. Does childhood bullying lead to the development of psychotic symptoms? A metaanalysis and review of prospective studies. Psychosis. 2016 Jan 2;8(1):48\u201359.<\/li><li>Schizophrenia &#8211; Mental Health Disorders [Internet]. Merck Manuals Consumer Ver- sion. [cited 2020 Oct 4]. Available from: <a href=\"http:\/\/www.merckmanuals.com\/home\/\" rel=\"nofollow noopener\" target=\"_blank\">https:\/\/www.merckmanuals.com\/home\/<\/a> mental-health-disorders\/schizophrenia-and-related-disorders\/schizophrenia<\/li><li>Ernest, D., Vuksic, O, Smith-Shepard, A., Webb, E. Schizophrenia. An information guide. Canada. Library and Archives Can- ada Cataloguing in Publication; 2017.<\/li><li>Conley RR, Ascher-Svanum H, Zhu B, Faries D, Kinon BJ. The Burden of Depressive Symptoms in the Long-Term Treatment of Patients With Schizophrenia. Schizophr Res. 2007 February; 90(1-3): 186\u2013197<\/li><li>Harkavy-Friedman J. Risk Factors for Suicide in Patients With Schizophre- nia [Internet]. Psychiatric Times. [cited 2021 Jun 16]. Available from: https:\/\/<a href=\"http:\/\/www.psychiatrictimes.com\/view\/risk-fac-\" rel=\"nofollow noopener\" target=\"_blank\">www.psychiatrictimes.com\/view\/risk-fac-<\/a> tors-suicide-patients-schizophrenia<\/li><li>\u00a0Tezenas du Montcel C, Pelissolo A, Sch\u00fcrhoff F, Pignon B. Obsessive-Com- pulsive Symptoms in Schizophrenia: an Up-To-Date Review of Literature. Curr Psychiatry Rep. 2019 Jul 1;21(8):64.<\/li><li>Corcoran C, Walker E, Huot R, Mittal V, Tessner K, Kestler L, et al. The stress cascade and schizophrenia: etiology and on- set. Schizophr Bull. 2003;29(4):671\u201392.<\/li><li>American Psychiatric Association. The American Psychiatric Association Practice Guideline for the Treatment of Patients With Schizophrenia. Third Edition. American Psychiatric Association Publishing; 2020.<\/li><li>Andresen R, Oades L, Caputi P. The experience of recovery from schizophrenia: towards an empirically vali- dated stage model. Aust N Z J Psy- chiatry. 2003 Oct;37(5):586\u201394.<\/li><li>Andreasen NC, Carpenter WT, Kane JM, Lasser RA, Marder SR, Weinberger DR. Remission in schizophrenia: proposed criteria and rationale for consensus. Am J Psychiatry. 2005 Mar;162(3):441-9.<\/li><li>B\u00e4uml J. Psychosen aus dem schizophrenen Formenkreis: Ein Ratgeber f\u00fcr Patienten und Angeh\u00f6rige. Berlin Heidelberg: Springer-Verlag; 2013.<\/li><li>Schizophrenia.com. Schizophrenia Facts and Statistics. (http:\/\/ schizophrenia.com\/szfacts.htm)<\/li><\/ol><\/div><\/div>\n\n\n\n\n<div class=\"wp-block-rea-title-rea-title-block rea-title-block front rea-share-block\" style=\"margin-bottom:30px;text-align:center;\">\n\t\t<div class=\"\">\n\t\t\t<span style=\"display:block;margin-bottom:10px;font-size:20px;\">Share<\/span>\n\t\t\t<a href=\"https:\/\/www.facebook.com\/sharer\/sharer.php?u=https:\/\/schizophrenialife.ro\/public\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/4717\" class=\"facebook-share\" target=\"_blank\"><\/a>\n\t\t\t<a href=\"https:\/\/www.linkedin.com\/shareArticle?mini=true&#038;url=https:\/\/schizophrenialife.ro\/public\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/4717\" class=\"linkedin-share\" target=\"_blank\"><\/a>\n\t\t<\/div>\n\t<\/div>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Share<\/p>\n","protected":false},"author":9,"featured_media":0,"parent":0,"menu_order":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","template":"page-fullwidth.php","meta":{"rea_page_title_signed_in_meta_block_field":"Perspective asupra schizofreniei","rea_page_title_signed_out_meta_block_field":"Perspective asupra schizofreniei","rea_page_description_signed_in_meta_block_field":"","rea_page_description_signed_out_meta_block_field":"","rea_page_footer_id_meta_block_field":"","rea_page_footer_date_meta_block_field":"","rank_math_lock_modified_date":false,"footnotes":""},"class_list":["post-4717","page","type-page","status-publish","hentry"],"acf":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/schizophrenialife.ro\/public\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/4717","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/schizophrenialife.ro\/public\/wp-json\/wp\/v2\/pages"}],"about":[{"href":"https:\/\/schizophrenialife.ro\/public\/wp-json\/wp\/v2\/types\/page"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/schizophrenialife.ro\/public\/wp-json\/wp\/v2\/users\/9"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/schizophrenialife.ro\/public\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=4717"}],"version-history":[{"count":13,"href":"https:\/\/schizophrenialife.ro\/public\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/4717\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":9579,"href":"https:\/\/schizophrenialife.ro\/public\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/4717\/revisions\/9579"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/schizophrenialife.ro\/public\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=4717"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}