Mai multe studii au asociat infamația și infecția cu un risc crescut de schizofrenie și tulburări afective, dintre care unele se bazează pe analizele efectuate pe lichidul cefalorahidian (LCR) al persoanelor cu schizofrenie. A fost primul de acest tip pentru evaluarea tuturor studiilor cu LCR privind inflamația și infecția la persoanele cu schizofrenie, incluzând o metaanaliză a persoanelor sănătoase pentru a determina dacă dovezile curente susțin o asociere definitivă între inflamație sau infecție și dezvoltarea schizofreniei.

Analiza literaturii de specialitate a identificat 112 studii care au investigat anomaliile LCR referitoare la imunitate, dintre care 32 de studii erau adecvate pentru metaanaliză. Metaanaliza a arătat că până la 53% din persoanele cu schizofrenie și 44% din persoanele cu tulburări afective au prezentat un raport ridicat LCR/albumină serică și proteine totale. Autorii au sugerat că acest fapt arată o creștere a permeabilității barierei dintre sânge hematoencefalice (BBB) sau o disfuncție, lăsând creierul vulnerabil în fața substanțelor nocive din sânge.

Dovezile privind secreția intratecală de IgG au fost identificate și într-un subgrup de persoane cu schizofrenie și benzile oligoclonale erau crescute în până la 12,5 % din cazuri. Aceasta arată prezența inflamației la aceste persoane, o inflamație anterioară, o producție de imunoglobulină sau un răspuns imun al celulei B .

Metaanaliza a arătat că persoanele cu schizofrenie prezentau niveluri crescute de interleukine (IL) în LCR, mai ales IL-6 și IL-8, care mediază diferite aspecte ale răspunsului imun. La persoanele cu tulburări afective nu s-a observat nicio diferență semnificativă în ceea ce privește nivelurile de citokine. Nivelurile de citokine din LCR reflectă de regulă mai bine inflamația din sistemul nervos central (SNC), dar citokinele periferice de tipul IL-6 pot pătrunde în SNC dacă este crescută permeabilitatea BBB.

Aceste rezultate sugerează că schizofrenia și alte boli afective pot fi asociate cu patologia LCR, în special disfuncția BBB și markeri inflamatori crescuți. Cu toate acestea, analiza sistematică și metaanaliza au arătat că rezultatele privind LCR variază și factorii contradictorii nu au fost întotdeauna luați în calcul în fiecare studiu. Prin urmare, nu este posibil să se tragă o concluzie clară din aceste analize. Cu toate acestea, autorii au afirmat că studiile viitoare cu design longitudinal, metodele de prelevare a probelor de LCR sistematice și evaluarea unei populații mari de pacienți ar putea permite tragerea unor concluzii mai clare.

Aflați mai multe despre modul de diagnosticare a schizofreniei și alți factori de risc asociați schizofreniei.