Având ca scop abordarea problemelor privind strategiile curente de gestionare a psihozei, acest simpozion din cadrul celui de-al 29-lea congres anual virtual EPA 2021 a inclus trei prezentări privind inovațiile recente în cercetare care vizează anticiparea rezultatelor în psihoză.

Sesiunea a fost moderată de profesorii Matej Orešič de la Universitatea din Örebro și Phillip McGuire, profesor de psihiatrie și neuroștiințe cognitive la King’s College din Londra și a avut în vede o serie de subiecte, de la neuroimagistică și învățarea asistată de calculator la dezvoltările privind metabolomica pentru prognosticul schizofreniei. Lectorii au fost Dr. Maija Lindgren de la Institutul finlandez pentru sănătate și starea de bine și profesorii Paulo Brambilla, conferențiar universitar de psihiatrie la Universitatea din Milano și Matej Orešič, care și-au prezentat cercetările și cunoștințele în aceste domenii, cu informații privind modul în care pot fi utilizate pe viitor.

Simpozionul a început cu o prezentare susținută de Dr. Maija Lindgren, care a abordat importanța anticipării rezultatelor la pacienții cu un prim episod de psihotic, concentrându-se pe rezultatele cardiometabolice și markerii biologici ai utilizării.
 

Dr. Lindgren și-a început prezentarea subliniind că există diferite rezultate în cazul psihozei cu un prim episod psihotic pentru diferite persoane și, pentru a ajuta clinicienii să identifice o strategie de intervenție adecvată, se pot utiliza mai mulți markeri de prognostic.
 
Dr. Lindgren și echipa sa din Helsinki au studiat 97 de adulți tineri cu psihoză cu un prim episod psihotic și le-au evaluat simptomatologia la 2 și 12 luni de la inițierea tratamentului.¹ Interesant este că cercetătorii au observat că rezultatele după un an au fost influențate în cea mai mare parte de deficitele cognitive care au prezente la inițierea tratamentului, mai mult decât simptomele pozitive și afective.Cu toate acestea, atunci când s-au luat în calcul simptomele negative, nu a mai fost cazul, a subliniat dr. Lindgren.² Într-un studiu similar, mai multe simptome severe de tulburare obsesiv-compulsivă (OCD) au anticipat rate de remisie reduse în anul 1, în timp ce nivelurile mai ridicate de anxietate au anticipat rezultate funcționale mai bune.³
 
Apoi, dr. Lindgren a continuat cu prezentarea rezultatelor cardiometabolice în psihoză. Bolile cardiometabolice sunt cunoscute ca fiind asociate cu inflamația și se cunoaște foarte bine, a afirmat aceasta, că primul episod de psihoză este asociat cu inflamația ușoară. Prin urmare, nu trebuie trecute cu vederea rezultatele cardiovasculare și metabolice.⁴ Într-adevăr, dr. Lindgren și grupul său au investigat rolul proteinei C-reactive (CRP), un marker surogat pentru inflamația ușoară și circumferința taliei drept factor predictiv pentru psihoză. Aceștia au observat că nivelurile de CRP au crescut de 2,5 ori în urma primului episod psihotic, în ciuda faptului că nu erau ridicate atunci când au fost măsurate la vizita inițială; și circumferința mărită a taliei a fost raportată ca agravând această inflamație ușoară.⁴ Aceste rezultate ne ajută să înțelegem mai bine riscul cardiovascular la această grupă de pacienți și să corelăm diferitele rezultate ale primului episod psihotic.
 
Cu toate acestea, după cum a subliniat dr. Lindgren, cercetarea lor a arătat și că alți factori par să aibă o putere de anticipare mai redusă decât s-ar fi gândit; comparativ cu simptomele negative, rolul simptomelor afective și pozitive în anticiparea rezultatelor după 1 an a părut destul de redus.²  În plus, într-un studiu nepublicat, consumul de canabis, atât recent cât și pe toată durata vieții, nu a anticipat rezultatele cognitive. 
 
TPentru a rezuma, cercetarea dr. Lindgren și a celorlalți în acest domeniu este importantă pentru îmbunătățirea continuă a înțelegerii diferitelor elemente predictive ale primului episod psihotic și pentru permiterea obținerii unor rezultate clinice și funcționale mai bune pentru pacienți pe viitor. Combinat cu o abordare holistică a tratamentului care ia în calcul problemele metabolice și cardiovasculare, în arsenalul terapeutic pentru această grupă de pacienți se poate spera să apară îmbunătățiri odată ce se fac noi descoperiri.

Cea de-a doua prezentare, a profesorului Brambilla, conferențiar universitar de psihiatrie la Universitatea din Milano, s-a concentrat pe inovațiile din domeniul învățării asistate de computer, un instrument valoros care este tot mai mult utilizat în domeniul psihiatriei. La bază, învățarea asistată de computer se referă la capacitatea computerelor de a învăța și efectua acțiuni fără să fie programate în mod explicit, după ce li se oferă un set de date pentru instruire.¹ Un aspect important este că în ultimii ani astfel de tehnici au evoluat în instrumente sofisticate care pot ajuta la evaluările psihiatrice și ne pot ajuta să înțelegem afecțiunile cerebrale.
 
Pentru a explica, profesorul Brambilla a prezentat o nouă abordare a morfometrie, care combină tehnicile de clasificare avansate cu caracteristicile geometrice, pe care echipa sa le-a dezvoltat recent. Această abordare poate detecta anomaliile morfologice de pe suprafața creierului și are ca principal scop îmbunătățirea acurateței în distingerea pacienților cu schizofrenie față de cei care nu au boala.⁵ În conformitate cu rezultatele acestora, programul prezintă o acuratețe de până la 86%, iar astfel această tehnică devine un instrument promițător în diagnosticarea schizofreniei.
 
O altă tehnică, denumită analiza formei spectrale, are, de asemenea, ca scop, detectarea anomaliilor morfologice la pacienții cu schizofrenie. Într-adevăr, profesorul Brambilla a prezentat un nou descriptor de formă, care poate codifica proprietățile morfometrice ale imaginii creierului folosind tehnici geometrice de difuzie.⁶ Această abordare poate fi utilizată pentru a proiecta o semnătură versatilă și permite clasificarea persoanelor schizofrenice și non-schizofrenice pe baza scanărilor cu imagistica prin rezonanță magnetică.⁶ Comparativ cu alte tehnici de descriere a formei, cea dezvoltată de echipa profesorului Brambilla demonstrează o acuratețe de până la 83% în detectarea pacienților schizofrenici dintr-un grup de 60 de scanări RMN.⁷
 
Atunci când vine vorba despre inovațiile în domeniul neuroimagisticii, pacienții cu un prim episod psihotic sunt primii vizați, deoarece nu se confundă efectele medicației cu cele ale bolii cronice.⁷ Pentru a demonstra acest lucru, profesorul Brambilla a prezentat o nouă metodă bazată pe învățarea mai multor nuclee, o tehnică de învățare asistată de calculator care folosește un set prestabilit de nuclee care oferă în mod constant o capacitate puternică de clasificare, comparativ cu alte metode utilizate frecvent.⁸ Nu doar că rezultatele au arătat o acuratețe de diferențiere de peste 90%, dar și anumite regiuni din emisfera dreaptă care implică rețeaua prefrontală-limbică (PNL) s-au dovedit a fi afectate la pacienții cu un prim episod psihotic, oferind mai multe indicii referitoare la etiologia unei astfel de boli complexe.⁸ 
 
Această cercetare confirmă faptul că performanța clasificării poate fi îmbunătățită dacă se iau în calcul variabilele care pot produce confuzia. Profesorul Brambilla a identificat regiunile cerebrale, inclusiv volumul cerebral fronto-parietal, volumul amigdalei și markerii imunologici, drept candidați perfecți pentru identificarea pacienților cu un prim episod psihotic.⁸  În concluzie, pe măsură ce se îmbunătățește tehnica, putem spera să vedem învățarea asistată de computer integrată în evaluările cognitive și genetice, pentru a ajuta la anticiparea răspunsului la tratament și a rezultatelor clinice.

În prezentarea finală, profesorul Orešič de la Universitatea din Örebro a prezentat subiectele utilizării metabolomicii în schizofrenie și modul de gestionare a diferitelor comorbidități care sunt adeseori prevalente în această boală. A început cu noțiunea că, datorită apariției tehnicilor științifice moderne, modul în care înțelegem sistemul implicat în schizofrenie s-a dezvoltat semnificativ. Comorbiditățile metabolice, cum ar fi obezitatea, anomaliile lipidice și diabetul zaharat de tip 2, au fost identificate constant la persoanele cu schizofrenie.⁹ Deși nu este nici în continuare clar de ce există acest risc, profesorul Orešič sugerează că ar putea fi asociat atât cu reacțiile adverse ale tratamentelor cu antipsihotice, cât și cu modificările metabolice care apar în timpul psihozei.
 
Folosind un studiu pivot, profesorul Orešič și echipa sa au demonstrat că persoanele cu schizofrenie prezintă niveluri semnificativ mai mari de trigliceride saturate și alte grupări de molecule mici asociate cu reglarea glicemiei.¹⁰ Acest rezultat sugerează că în schizofrenie sunt prezente anumite anomalii metabolice și contribuie la sprijinirea tot mai puternică a metabolomiei ca instrument puternic în cercetarea psihiatrică.
 
Profesorul Orešič a discutat în continuare rolul realizării profilului metaboliților ca instrument de identificare a pacienților cu psihoză care sunt cel mai puternic supuși riscului de a dezvolta comorbidități metabolice în timp. Se cunoaște că pacienții care iau medicamente antipsihotice sunt supuși unui risc mai mare de creștere în greutate și de afecțiuni cardiometabolice; cu toate acestea, o abordare personalizată a tratamentului ar putea ajuta la reducerea acestor riscuri. Într-un studiu recent, privind particulele lipidice, un studiu pe scară mare a lipidelor celulare din sistemele biologice, a fost utilizat pentru a analiza probele de ser de la subiecții de control săsnătoși și de la pacienții cu un prim episod psihotic.¹¹  Profesorul Orešič și echipa sa au stabilit că creșterea în greutate este asociată cu nivelurile ridicate de lipide și cu un nivel crescut steatoză hepatică la pacienții psihotici, oferind un instrument metabolic util pentru evaluarea riscului de comorbidități cardiometabolice.¹¹
 
Un aspect important este că metabolomia poate fi combinată și cu tehnicile de neuroimagistică, oferind o imagine mai integrată a modificărilor care au loc în cadrul psihozei, sugerează profesorul Orešič. De exemplu, se știe că modificările asociate obezității sunt influențate de activarea sistemului endocanabinoid, care poate fi cuantificată folosind scanarea prin tomografia cu emisie de pozitroni (PET).¹²  La pacienții cu prim episod psihotic, cercetările au arătat că nivelurile circulante de endocanabinoizi endogeni au fost reduse, dar doar la pacienții tratați cu medicamente antipsihotice.¹² Profesorul Orešič a subliniat că s-au observat și alte modificări între controalele sănătoase și pacienții cu prim episod psihotic, sugerând că o dereglare a sistemului endocanabinoid însoțește anomaliile metabolice și modificările apărute în psihoză.¹²
 
Este important de observat faptul că în acest domeniu de studiu poate fi dificil să se facă distincția dacă schimbările metabolice preced psihoza sau sunt un efect secundar al altor modificări fiziologice prezente. Independent de toate acestea, un studiu recent a demonstrat că persoanele cu risc crescut de psihoză prezintă în general niveluri mai ridicate de lipide.¹³ În plus, cei care ulterior au devoltat psihoză au putut fi identificați din profilul lipidic de la vizita inițială și au prezentat niveluri mai joase de fosfolipide decât cei care nu au dezvoltat psihoză.¹³
 
În concluzie, acest domeniu de cercetare subliniază importanța metabolomicii și a profilurilor lipidice ca instrumente utile clinic în psihiatrie și ne ajută să înțelegem sistemele implicate în psihoză și modul în care le putem utiliza în avantajul nostru.